Anca Boagiu, fost ministrul al Transporturilor în Guvernul Boc, este audiată la DNA

Anca Boagiu, fost ministrul al Transporturilor în Guvernul Boc, este audiată joi la DNA, într-u dosar de corupție.

Ea a venit la ora 9.00și nu a făcut declarații la intrare.

Potrivit unor surse judiciare, Boagiu dă explicații în dosarul fostului ministru al Finanţelor, Sebastian Vlădescu. În dosar este inculpat și Cristian Boureanu. Procurorii acuză în acest caz un prejudiciu de 20 milioane de euro.

Nu este prima dată când Boagiu a fost audiată la DNA. Ea a mai dat explicații în calitate de martor.

Procurorii DNA au instituit, miercuri, sechestru asigurator, până la concurența sumei de 4,5 milioane de euro în dosarul ce vizează încheierea unor contracte şi plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei Bucureşti-Constanţa, a transmis miercuri Mediafax, citând surse judiciare. 

Potrivit acelorași surse, sechestrul a fost dispus pe averile tuturor inculpaților din dosar, până la concurența acestei sume. În acest dosar, fostul ministru de Finanțe, Sebastian Vlădescu, este urmărit penal pentru luare de mită și trafic de influență. Urmărirea penală pe numele său și al altor persoane din dosar a început în luna aprilie 2018.

În dosar mai sunt implicați Cristian Boureanu, Mircea-Ionuţ Costea, fost angajat al Ministerului Finanţelor (acuzat de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită), Mihaela Mititelu, la data faptelor persoană apropiată de conducerea C.N. C.F.R. (acuzată de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită).

“În perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influenţă asupra acestora ar fi primit, de la o companie străină, în baza unor înţelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor şi plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei Bucureşti-Constanţa, precum şi plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeaşi companie”, se arată în ordonanţa procurorilor.

Procurorii au transmis la acel moment că banii încasaţi ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăţi făcute de statul român şi erau achitaţi succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român, respectiv de la compania C.N. C.F.R.