Bilanţul DNA pe 2015: De 5 ori mai mulţi miniştri şi parlamentari trimişi în judecată faţă de 2013 – document
În anul 2015 au fost trimişi în judecată 1.250 de inculpaţi, dintre care peste 100 sunt primari şi preşedinţi de consilii judeţene şi de 5 ori mai mulţi miniştri şi parlamentari faţă de 2013 – un prim-ministru, 5 miniştri, 16 deputaţi şi 5 senatori, a anunţat procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, joi, la prezentarea bilanţului DNA (vezi document la finalul articolului).
“Peste 86% din dosarele înregistrate anul trecut sunt bazate pe sesizări ale persoanelor fizice ori juridice și instituții publice”, a spus Kovesi.
Procurorul-şef al DNA nu a spus, totuşi, că multe dintre dosare au pornit de la anchete jurnalistice publicate în presa scrisă în urmă cu mulţi ani. Spre exemplu, despre dosarul Microsoft s-a scris prima dată în anul 2000, adică înainte cu 14 ani ca procurorii anticorupţie să înceapă urmărirea penală împotriva a 8 foşti miniştri – din care numai doi au fost trimişi în judecată până în prezent.
“Dosarele aflate în lucru ne arată, însă, că nu am prins toți corupții. (…) Există sectoare în domeniul achizițiilor publice în care “corupția este generalizată”.
341 de milioane de euro, daţi mită pentru contracte cu statul
“De multe ori, atribuirea contractelor sau plățile aferente contractelor sunt condiționate de primirea unor sume de bani mascate prin înțelegeri frauduloase sau contracte fictive. (…) În dosarele trimise în judecată banii dați mită au fost de 431 milioane euro. O sumă comparabilă cu bugetul prevăzut pentru cofinanțarea programului de autostrăzi pentru anii 2016, 2017 și 2018.
Kovesi a mai spus că aproape 500 de persoane cu funcții conducere au fost trimise în judecată – o creștere cu 30% față de anul trecut.
“S-a triplat numărul trimiterilor în judecată față de cei care administrează fonduri din bugetul public. Peste 100 de primari şi preşedinţi de consilii judeţene au fost trimişi în judecată. O treime din preşedinţii de consilii judeţene ai României sunt trimişi în judecată. (…) Cu siguranţă, este rezultatul unei modalităţi netransparente de folosire a bugetului public. Cât timp planificarea unei achiziţii publice nu va fi transparentă se va folosi bugetul pentru achiziţii supraevaluate. În continuare se vor folosi banii cetăţenilor pentru achiziţii de aparatură medicală scumpă de la firme de apartament în timp ce spitalele nu pot asigura minime condiţii pentru pacienţi. Cât timp se poate decide discreţionar ordinea efectuării plăţilor, vor fi în continuare funcţionari care vor primi mită pentru a favoriza anumite firme”, a avertizat Laura Codruţa Kovesi.
Măsuri asigurătorii de aproape jumătate de miliard de euro
“Am instituit măsuri asiguratorii de aproape jumătate de miliard de euro. Dosarele aflate în lucru ne arată, însă, că nu am prins toţi corupţii. Rezultatele noastre demonstrează că există vulnerabilităţi majore care pun în pericol buna funcţionare a societăţii. Există sectoare în domeniul achiziţiilor publice în care corupţia este generalizată. De multe ori, atribuirea contractelor sau plăţile aferente contractelor sunt condiţionate de primirea unor sume de bani mascate prin înţelegeri frauduloase sau contracte fictive”, a mai anunţat Laura Codruţa Kovesi
Statul are de recuperat aproape 200 de milioane de euro din confiscările dispuse de judecători prin sentinţe definitive (în afara celor 310 milioane de euro din 2014 – n.r.).
Numărul dosarelor instrumentate de DNA a ajuns la 11.000, la care lucrează 97 de procurori. “În acest moment avem peste 7.100 de cauze de soluţionat, dublu faţă de cât putem soluţiona într-un an”, a precizat Kovesi.
O primă rezolvare ar fi creșterea numărului de procurori și polițiști, dar “ne dorim să fim consultați în mod real cu privire la modificările legislative care ne privesc activitatea”.
“Pentru a avea rezultate nu trebuie să peticim justiția, ci să-i oferim instrumentele de care are nevoie”, a insistat Kovesi.
Aproape 1.000 de inculpaţi, condamnaţi definitiv
Totodată, activitatea judiciară a DNA s-a realizat de 33 de procurori, care au avut peste 14.700 de participări în şedinţele de judecată.
Instanţele au condamnat definitiv 970 de inculpaţi trimişi în judecată de DNA iar instituţia a trimis peste 110 cereri de comisii rogatorii internaţionale către autorităţile judiciare străine pentru administrare de probe sau identificarea de bunuri.
“Pentru prima dată în ultimii ani, procentul de achitări a scăzut la 7,63%, a mai spus Kovesi.
Condamnaţi eliberați condiționat fără a se recupera prejudiciul
“Trebuie să ne asigurăm că soluțiile definitive sunt respectate și executate ca o garanție a statului de drept. Justiția depune un efort uriaș pentru investigarea și soluționarea cauzelor de corupție, folosind resursele financiare ale societății. Apoi, vedem de multe ori cum mecanismele și procedurile judiciare sunt interpretate și aplicate diferit. Unii condamnați nu execută integral pedeapsa aplicată de judecători. Unii sunt eliberați condiționat fără a recupera prejudiciul sau folosind tertipuri administrative”, a reclamat procurorul-şef al DNA, atenţionând că astfel de situații “duc treptat la pierderea autorității statului și la o lipsă gravă de încredere în instituții”.
“Deși dispozițiile codului penal care au intrat în vigoare de 2 ani prevăd că liberarea condiționată poate fi acordată numai dacă s-a recuperat prejudiciul, practica judiciară este neunitară. Am solicitat promovarea unui recurs în interesul legii pentru ca Înalta Curte de Casație și Justiție să decidă”, a amintit Kovesi.
Iată Bilantul DNA pe anul 2015:
