Borsec

Dedeman

 

ComputerLand

Arctic

Dacia

ACTUALITATE: Air Schengen, din 31 martie / ACTUALITATE: România trece la ora de vară, de duminică / 

Breaking News:

CCR îi lasă o portiță de scăpare lui Dragnea: Parlamentul poate stabili prag la abuzul în serviciu

Judecătorii Curții Constituționale au respins ca inadmisibilă, după mai bine de două luni de gândire,  excepția ridictă de Bombonica Prodana, fosta soție a lui Liviu Dragnea, privind instituirea unui prag valoric pentru prejudiciul privind infracțiunea de abuz în serviciu, precizând însă că este sarcina Parlamentului să îl stabilească.

Valer Dorneanu, fost membru PSD, în prezent președintele CCR

Judecătorii Curții îi lasă, astfel, o portiță de scăpare lui Dragnea în Parlament, dar precizăm că va fi foarte dificil ca acest for să aprobe, fără proteste de stradă, pragul salvator pentru prejudiciul de 108.000 de lei stabilit în dosar de procurorii DNA.

Sesizarea a fost depusă la CCR în urma solicitării avocaților Bombonicăi Prodana, fosta soție a lui Liviu Dragnea, dar și a apărătorului acestuia în dosarul în care cei doi sunt acuzați de fapte de corupție, alături de alți 9 inculpați.

Excepţia de neconstituţionalitate vizează dispoziţiile art. 248 din Codul penal din 1969, art. 297 alin.(1) din Codul penal şi art.132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

CCR a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Art. 297 alin. (l) din Codul penal, care prevede următoarele: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl indeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.”;

Totodată, Curtea respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Art. 132 din Legea nr. 78/2000 prevede că: „În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime. “

“Îi revine legiuitorului sarcina de a reglementa valoarea pagubei”

Însă CCR amintește că a stabilit deja anul trecut în vară faptul că îi revine legiuitorului sarcina de a reglementa valoarea pagubei.

Iată pecizarea exactă:

“Referitor la criticile formulate cu privire la lipsa unui prag valoric sau a intensității vătămării rezultate din comiterea faptei, Curtea a reiterat considerentele Deciziei nr.405 din 15 iunie 2016, prin care a subliniat că revine legiuitorului sarcina de a reglementa valoarea pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de ”abuz în serviciu”, cu aplicarea principiului “ultima ratio“, astfel cum acesta a fost dezvoltat în doctrină și jurisprudență (inclusiv cea a Curții Constituționale), aceste circumstanțieri fiind necesare delimitării răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică. Totodată, Curtea a reţinut că, dată fiind natura omisiunii legislative relevate, instanța constituțională nu are competența de a complini acest viciu normativ, întrucât și-ar depăși atribuțiile legale, acționând în sfera de competență a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligația de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu”.

Evident, apărătorii lui Dragnea vor specula această precizare și vor încerca în Parlament să introducă în lege un prag valoric. Acest lucru va fi posibil însă abia în sesiunea din toamnă, deoarece vine vacanța parlamentară. Totuși, având în vedere faptul că modificările cerute de CCR au termen 45 de zile pentru a fi puse în aplicare, este posibilă o mișcare de forță în plină vacanță, când Parlamentul ar putea fi convocat în sesiune extraordinară – deși pentru alte dispoziții ale CCR nu s-a făcut asta.

Dosarul cu cei 11 inculpați a fost trimis în judecată la mijlocul lunii iulie anul trecut și se judecă la ÎCCJ din februarie anul acesta, după mai multe excepții ridicate de avocați și respinse la camera preliminară.

Decizia de marți a CCR “este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Bombonica Prodana a reclamat și sintagma „îndeplinirea defectuoasă” a îndatoririlor de serviciu, însă această parte nu a fost admisă de CCR, deoarece Curtea s-a pronunțat deja anul trecut, când judecătorii au decis că definiția este bună, dar că trebuie interpretată ca reprezentând încălcarea legii.

Grindeanu și Toader, contra lui Dragnea

Între timp, Guvernul a trimis la CCR, la jumătatea lunii mai, un punct de vedere prin care solicită respingerea excepţiei formulate de Bombonica Dragnea.

Guvernul este una dintre instituţiile abilitate să trimită puncte de vedere în astfel de situaţii. Procedura prevede ca ministerul Justiţiei să formuleze o opinie care ulterior este însuşită de Guvern, ceea ce s-a întâmplat şi în acest caz.

Premierul Sorin Grindeanu a precizat, la acel moment, că punctul de vedere transmis la CCR a fost realizat de specialiştii Ministerului Justiţiei şi trimis Curţii sub semnătura sa.

“Procedural, toate punctele de vedere pe care Guvernul le trimite către CCR – pot să spun că semnez zeci, dacă nu sute, săptămânal, de asemenea puncte de vedere. Procedural, lucrurile stau în felul acesta: ministerul Justiţiei are un departament special care se ocupă cu aceste sesizări nepersonificate şi care dau, atunci când se solicită din partea CCR, un punct de vedere al ministerului Justiţiei pe care îl înaintează, prin adresă, către Guvern, iar procedural, pleacă sub semnătura primului-ministru. Specialiştii din departamentul respectiv, care nu are legătură cu persoana x, y, au făcut acest punct de vedere pe care Guvernul l-a înaintat către Curtea Constituţională. V-am asigurat de la început că nu vreau să interferez în ceea ce înseamnă munca pe care specialiştii o fac. Tot timpul s-a respectat această procedură de care vă aminteam”, a declarat Sorin Grindeanu.

Ministrul Toader: Nu cred că punctul de vedere al MJ l-a supărat pe Dragnea

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a precizat la rândul său că punctul de vedere asumat de Guvern a fost întocmit de Ministerul Justiţiei și că nu crede că acest act l-ar fi supărat pe Liviu Dragnea.

„(…) Prin decizia 405, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate cu privire la sintagma <<îndeplineşte în mod defectuos>>. Ori de câte ori cineva se raportează la 405, critica este inadmisibilă. Prin urmare, dacă ne raportăm la 405, este inadmisibilă. Dacă ne raportăm la lipsa pragului, nu este problema Guvernului, a ministerului, e problema exclusivă a CCR, care va stabili că trebuie sau că nu trebuie”, a explicat Tudorel Toader.

Angajări fictive la stat pentru muncă la PSD

În rechizitoriul dosarului trimis în judecată în vara anului trecut, procurorii anticorupție arată că “în perioada iulie 2006 – decembrie 2012, Dragnea Nicolae Liviu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al organizaţiei judeţene a unui partid politic, cu intenţie, a determinat-o pe inculpata Alesu Floarea, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii. În realitate cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era suspectul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă”.

Astfel, precizează DNA, persoanele angajate formal au primit în total suma de 108.612 lei, sumă cu care Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În ceea ce o priveşte pe Bombonica Prodana, procurorii spun că “în perioadele 3 martie – 1 august 2008 şi 3 iulie 2009 – 1 august 2010, în calitate de coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei şi în calitate de şef Serviciu secretariat din cadrul DGASPC Teleorman, prin încălcarea cu ştiinţă atribuţiilor de serviciu, deşi a cunoscut faptul că două subordonate, încadrate în funcţia de referent la instituţiile pe care le conducea, nu s-au prezentat la serviciu şi nu au respectat prevederile contractului individual de muncă şi fişa postului, nu a întreprins niciun demers de sancţionare a persoanelor respective”.

Patru dintre inculpaţi – incusiv cele două angajate – şi-au recunoscut faptele, apelând astfel la procedura simplificată de judecată.

11 inculpați

Dosarul a fost trimis în instanță de procurorii DNA în 15 iulie 2016 însă a intrat la judecare la ÎCCJ abia în februarie anul acesta, după respingerea la camera preliminară a mai multor excepții ridicate de Dragnea și Bombonica.

Iată cine sunt cei 11 inculpați:

  • Liviu Dragnea, la data faptelor preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman – acuzat de instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual
  • Bombonica Prodana, la data faptelorcoordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei şi şef serviciu Secretariat din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman – acuzată de abuz în serviciu
  • Floarea Alesu, fost director general al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, acuzată de abuz în serviciu şi fals intelectual
  • Ionel Marineci, fost şef serviciu în cadrul Complexului de servicii destinat copilului şi familiei, acuzat de abuz în serviciu
  • Rodica Miloş, fost director executiv adjunct al DGASPC Teleorman, acuzată de abuz în serviciu şi fals intelectual
  • Olguţa Şefu, fost director executiv adjunct al DGASPC Teleorman, acuzată de abuz în serviciu şi fals intelectual
  • Valentina Mirela Marica, fost şef al Complexului de recuperare şi coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei, acuzată de abuz în serviciu şi fals intelectual
  • Nicuşor Gheorghe, fost şef al Serviciului Administrativ, Patrimoniu, Tehnic, Aprovizionare, acuzat de abuz în serviciu şi fals intelectual
  • Constantin Claudiu Balaban, fost şef al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei din mun. Alexandria, acuzat de abuz în serviciu şi fals intelectual
  • Adriana Botorogeanu, fost funcţionar public în cadrul DGASPC Teleorman, acuzată de complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la fals intelectual
  • Anisa Niculina Stoica, fost funcţionar public în cadrul DGASPC Teleorman, acuzată de complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la fals intelectual.
0 Shares
Se citește acum ...
-- publicitate --
video - emisiuni tv