Codruț Olaru, “înstelat” de Gabi Oprea cu două grade militare în câteva luni, a ajuns în CSM

Fostul șef al DIICOT Codruț Olaru, care a obţinut în 2011 două grade militare în câteva luni, la propunerea lui Gabriel Oprea, se numără printre noii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Olaru părea tras pe linie moartă, după ce a rămas simplu procuror în primăvara anului trecut, când nu a fost reconfirmat de președintele Klaus Iohannis ca adjunct procurorului general al României – el deținând această funcție timp de 3 ani, pe vremea fostului procuror general Tiberiu Nițu.

Anterior, în perioada 2007-2013, Codruț Olaru a condus DIICOT timp de două mandate.

Însă în data de 17 mai 2016, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de rechemare în activitate a lui Codruţ Olaru, general de brigadă cu o stea, în rezervă, în Ministerul Apărării Naţionale.

Simultan cu această trecere în activitate a lui Olaru, în vârstă de doar 43 de ani, a avut loc şi numirea sa în funcţia de procuror militar la secţia parchetelor militare.

Activarea ca general a lui Olaru a scos la iveală o parte mai puţin cunoscută, şi deopotrivă, controversată a carierei sale: două grade militare obţinute în câteva luni, în 2011, la propunerea lui Gabriel Oprea, unul retras câteva luni mai târziu, în 2012, de Corneliu Dobriţoiu, şi redat, în 2013, de Mircea Duşa.

Avansările procurorului au fost justificate, în 2011, de MapN ca fiind făcute „în mod excepţional”, situaţie răsturnată un an mai târziu când o comisie de analiză a Armatei „nu a putut desluşi dacă gradul de colonel a fost acordat în baza legii şi a nevoilor ministrului”, a explicat pentru Mediafax fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobriţoiu.

După plecarea acestuia însă, succesorul său, Mircea Duşa, pare că a desluşit, dându-i înapoi lui Olaru gradul de colonel, ulterior fiind avansat general de Traian Basescu.

6 ani asigurați în CSM

În august 2016, Codruț Olaru și- depus candidatura pentru a ajunge membru CSM.

CSM este format din 19 membri, dintre care 14 sunt aleși în adunările generale ale magistraților și validați de Senat. Aceștia fac parte din două secții, una pentru judecători – cu 9 membri – și una pentru procurori – cu 5 membri.

Din CSM mai fac parte doi reprezentanți ai societății civile, care participă numai la lucrările în plen, precum și 3 membri de drept ai Consiliului, respectiv ministrul Justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general.

Durata mandatului membrilor CSM este de 6 ani.

Noii membri ai CSM

Iată cine sunt noii membri ai CSM:

• judecătorii Simona Camelia Marcu şi Mariana Ghena de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Lia Savonea de la Curtea de Apel Bucureşti, Nicoleta Margareta Ţînţ de la Curtea de Apel Braşov, Andrea Annamaria Chiş de la Curtea de Apel Cluj, Gabriela Baltag de la Tribunalul Neamţ, Evelina Mirela Oprina de la Tribunalul Ilfov, Mihai Andrei Bălan de la Judecătoria Timişoara şi Mihai Bogdan Mateescu de la Judecătoria Râmnicu Vâlcea
• procurorii Codruţ Olaru de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Cristian Mihai Ban din Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Florin Deac de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş, Nicolae Andrei Solomon de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Tatiana Toader din Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti”.

Lia Savonea de la CAB, acuzată că a intervenit în cazul Rarinca

Alt nume controversat în afară de Codruț Olaru este Lia Savonea, de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB), care a fost acuzată de un alt magistrat că ar fi intervenit în cazul Rarinca.

Mai exact, Risantea Găgescu, unul dintre judecătorii care a făcut parte din completul care a achitat-o pe Mariana Rarinca pentru şantaj la adresa fostului preşedinte al instanţe supreme, Livia Stanciu, a cerut, în calitate de membru al Corpului Electoral, explicaţii preşedintelui de atunci al Curţii de Apel, Lia Savonea, privind traseul dosarului Marianei Rarinca.

“Care este motivul pentru care, deşi adresa Inspecţiei Judiciare, datată 23.06.2015, înregistrată în aceeaşi zi la Curtea de Apel Bucureşti şi rezolvată de dumneavoastră în aceeaşi zi, solicită copii după înscrisuri până la o data ulterioară celei de 24.06.2015, când era programată şedinţa de judecată privind admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare, dumneavoastră aţi trimis dosarul în original cu mult înainte de data solicitată, dar cu o zi înainte de sedinţa de judecată, aşa încât contestaţia în anulare nu s-a putut soluţiona de completul legal învestit în urma desemnarii aleatorii din cauza lipsei dosarului (cu consecinţa că după înca o amânare pentru lipsa dosarului şi în urma unei cereri de preschimbare a termenului, făcută de DNA şi admisă, nu de completul de judecată, ci de judecătorul de permanenţă, contestaţia în anulare a fost soluţionată de un alt complet decât cel desemnat aleatoriu)”, este una dintre problemele pe care o ridică judecătoarea în privinţa dosarului Rarinca într-o scrisoare adresată Liei Savonea.

După apariţia în spaţiul public a scrisorii, Curtea de Apel Bucureşi a transmis un comunicat de presă prin care susţine că se fac verificări în acest caz.

Judecătoarea Gabriela Baltag, de la Tribunalul Neamţ, cunoscută pentru activitatea ca preşedinte al Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), a devenit şi ea membru al Consiliului Superior al Magistraţilor.

Judecătorul Mariana Ghena, președintele CSM

Mariana Ghena, judecător la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie,  a fost aleasă, vineri, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.

Ea a făcut parte din completul de 5 judecători de la instanţa supremă care a condamnat-o pe Monica Iacob Ridzi la 5 ani de închisoare, pentru că a atribuit contracte “cu dedicaţie” unor firme de prestări servicii pentru organizarea Zilei Tineretului, delapidând 2,7 milioane de lei din fondurile ministerului.

Tot Ghena s-a aflat în completul care a decis condamnarea definitivă la 2 ani de închisoare cu executare a fostului ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, pentru luarea unei mite de 520.000 de lei, sub forma unor lucrări executate la casa mamei sale. Șpaga a fost primită de Irina Jianu, pentru a fi menţinută în funcţiile de inspector-şef adjunct şi, ulterior, inspector-şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii.

Procurorul Cristian Mihai Ban, vicepreşedintele CSM

Procurorul Cristian Mihai Ban a fost ales vicepreşedintele CSM. Potrivit CV-ului, el a fost între 2005-2008 procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 Bucureşti, între 2008-2009 – procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, respectiv prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1 Bucureşti, între anii 2009-2011 şi 2012-2013.

În 2011, el a fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Începând cu 1 iulie 2013, a fost delegat procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.