UPDATE! CSM reia dezbaterile pe acţiunile disciplinare împotriva lui Kovesi, dispuse de Inspecția Judiciară

UPDATE: Dezbaterile au fost finalizate, dar decizia a fost amânată pentru data de 24 iunie, în cazul primului raport al IS de acțiune disciplinară, și pentru 18 septembrie, în cazul celui de-al doilea.

După mai multe amânări, Secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) va relua, miercuri, dezbaterile pe cele două rapoarte întocmite de Inspecţia Judiciară (IS) în anul 2018 împotriva fostului procuror-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, pe care Lucian Netejoru, șeful IS reconfirmat în funcție anul acesta, o vrea sancționată disciplinar.

Ultima discuție a avut loc la CSM pe 8 mai.

Prima dintre abaterile disciplinare constatate de IS, în 12 ianuarie 2018, se referă la “manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu”, constând în aceea că, în “cadrul unei şedinţe de lucru, a avut manifestări de natură a aduce atingere onoarei şi probităţii profesionale a magistraţilor procurori, precum şi prestigiului justiţiei, împrejurări identificate în înregistrările audio apărute în spaţiul media la data de 18 iunie 2017”.

Este vorba despre înregistrările de la o ședință operativă a DNA, difuzate de Antena 3 și despre care Kovesi a spus că sunt trucate.

“În concret, procurorul-şef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii şi credibilităţii instituţiei, generate de decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare ‘cu miniştri’, de impact mediatic, şi-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv şi general obligatoriu al deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curţii Constituţionale şi a unui judecător al Curţii, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul dintre criteriile în funcţie de care se prioritizează soluţionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora şi calitatea oficială a persoanelor cercetate”, arăta IJ.

De asemenea, Inspecția Judiciară susține că Kovesi a folosit faţă de colegii procurori un ton superior şi agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică şi deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare şi un dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremaţiei Constituţiei şi a legilor, precum şi a imparţialităţii procurorilor.

Totodată, acţiunea a vizat “atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii”, constând în aceea că prin intermediul unei corespondenţe electronice (email) a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte şi expresii cu un conţinut vădit denigrator, insultător şi ameninţător, respectiv ‘laşi’, ‘bârfitori’, ‘infractori’, făcând cunoscut acestora faptul că ‘există deja un cerc de suspecţi’, cu referire la un dosar penal, încălcând astfel obligaţia de rezervă şi normele de conduită ataşate profesiei de magistrat.

* În al doilea raport al Inspecţiei Judiciare se susţinea că Laura Codruţa Kovesi a inserat într-un comunicat de presă pasaje din înregistrările discuţiilor purtate la sediul DNA Ploieşti, care constituiau probe într-un dosar care îi viza pe membrii familiei Cosma.

În februarie 2018, DNA a dat publicităţii un comunicat de presă în care era redată transcrierea unor convorbiri purtate de persoane din anturajul fostului deputat PSD Vlad Cosma la sediul DNA Ploieşti. Potrivit DNA, persoanele respective au cerut procurorilor să facă demersuri astfel încât să îi creeze o situaţie juridică favorabilă lui Vlad Cosma şi tatălui său, Mircea Cosma, condamnați în primă instanță la 5 ani, respectiv 8 ani de închisoare, pentru luare de mită şi abuz în serviciu.