DNA a închis anul trecut 275 de dosare după dezincriminarea abuzului în serviciu

“Reprezentanţii autorităţilor locale prejudiciate nu se constituie parte civilă pentru recuperarea prejudiciului”, reclamă șefa DNA.

Procurorii DNA au închise în cursul anului trecut 275 de dosare în urma deciziei CCR privind dezincriminarea abuzului în serviciu în cazul încălcării actelor normative emise de primari, președinți de CJ, hotărâri ale consiliilor locale și județene, precum șo ordonanțe ale Guvernului.

Totodată, 148 de milioane euro reprezentând prejudiciile stabilite în aceste cazuri nu mai pot fi recuperaţi, a anunțat miercuri Laura Codruţa Kovesi, la o dezbatere la DNA privind fraudele şi corupţia din sistemul de achiziţii publice.

“Curtea Constituţională a pronunţat în 2016 o decizie privind infracţiunea de abuz în serviciu prin care s-a declarat constituţională în măsura în care prin sintagma ‘în mod defectuos’ se înţelege ‘cu încălcarea legii’. Din acest motiv, procurorii mai pot investiga doar acele fapte de abuz în serviciu în care s-a încălcat legislaţia primară, respectiv legi sau ordonanţe. Or, multe dintre fraudele în achiziţii publice se fac cu încălcarea legislaţiei secundare, adică hotărâri de guvern, hotărâri de consilii locale, regulamente sau ordine interioare. Astfel, reiese că procurorii nu mai pot acţiona în faţa unor astfel de practici după decizia Curţii Constituţionale. Rămâne de văzut dacă societatea mai este apărată în astfel de cazuri, prin mijloace nepenale. Acesta este motivul pentru care, de exemplu, privatizările efectuate în baza unor hotărâri de Guvern nu mai constituie fapte penale”, a explicat Kovesi. 

“Sigur, ca procurori am respectat decizia Curţii Constituţionale şi nu am mai putut reţine răspunderea penală. Dar aşa cum chiar Curtea Constituţională reţine în motivare ‘în cazul săvârşirii unei fapte poată fi incidentă atât răspunderea penală, cât şi alte forme de răspundere extrapenală, cum este cea disciplinară, administrativă sau civilă’. Cu alte cuvinte, toate instituţiile statului trebuie să dea relevanţă deciziilor Curţii Constituţionale, nu doar DNA. Şi atunci, este firesc să ne întrebăm în câte din aceste dosare clasate de procurori în temeiul deciziei Curţii Constituţionale celelalte instituţii au demarat proceduri pentru a stabili răspunderea disciplinară, administrativă sau civilă? În câte cazuri celelalte instituţii au făcut demersuri pentru recuperarea acestor prejudicii? Ce se întâmplă cu cei 148 milioane euro?”, a spus şefa DNA.

Ea a adăugat că, în dosarele investigate de procurorii anticorupţie, sunt dese situaţiile în care reprezentanţii autorităţilor locale prejudiciate nu se constituie parte civilă pentru recuperarea prejudiciului.

“Aceste decizii de a nu încerca să recuperezi prejudiciile cauzate bugetului de stat sunt de neconceput. Astfel de decizii validează abuzul ca fiind un comportament acceptat”, a precizat Kovesi.