Exim Bank

the GROUP

Borsec

Samsung

Carrefour

Deichmann

Dedeman

Metro

Auchan

 

Cotnari

ComputerLand

Sony

Arctic

Dacia

Rompetrol

Penny

Selgros

BUCUREȘTI: CGMB a respins propunerea Gabrielei Firea de decontare a carburanților / BRUXELLES: Iohannis consideră “îngrijorătoare” OUG 92 / “A fost sesizat Avocatul Poporului, aștept evoluțiile viitoare” /JUSTIȚIE: Șeful statului are rezerve în numirea Adinei Florea șefă la DNA / „Are aviz negativ de la CSM” / “Am solicitat să verifice legalitatea acestei propuneri”

 

Breaking News:
 

DOCUMENT: Ce reclamă Florin Iordache în sesizarea către CCR împotriva protocoalelor

Sesizarea transmisă către CCR de Florin Iordache – pe care condamnatul Liviu dragnea l-a lăsat în locul lui, pentru o zi (8 octombrie), președinte al Camerei Deptaţilor – cu privire la existenţa unui conflict între Parlament şi Ministerul Public în urma încheierii protocoalelor secrete între SRI și Parchetul General, prevede, printre altele, că efectele  continuă să se producă, chiar şi după denunţarea lor, arată documentul obţinut de MEDIAFAX.

sursă foto: revista22.ro

“Având în vedere că Ministerul Public- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin semnarea protocoalelor secrete cu Serviciul Român de Informaţii, şi-a încălcat propriile competenţe constituţionale, şi, uzurpând competenţele Parlamentului, a învestit Serviciul Român de Informaţii cu competenţa de a desfăşura activităţi specifice organelor de cercetare penală, fapt interzis expres de legiuitor prin legea 42/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI”, se arată în sesizarea Camerei Deputaţilor, la Curtea Constituţională.

Sursa citată precizează că aceste protocoale secrete clasificate dintre Ministerul Public şi SRI nici nu au fost comunicate instanţelor şi nici nu au fost făcute publice, cu atât mai mult nu au fost publicate în Monitorul Oficial.

Aceasta situaţie a dus la:

“a) Desfăşurarea urmăririi penale şi restrângerea de probe de către lucrătorii SRI şi parchete pe baza unor norme/reguli secrete, care, din punct de vedere juridic, sunt inexistente atâta timp cât Constituţia reglementează strict şi expres modul de adoptare şi intrare în vigoare a legilor şi condiţionează existenţa acestora de publicare în Monitorul Oficial.

b) Imposibilitatea persoanelor acuzate de a invoca, pe durata urmăririi penale sau a judecăţii, excepţiile nulităţii prevăzute de Codul de Procedură privind modul nelegal de administrare a probelor, nulităţi pe care legiuitorul le-a prevăzut în lege în vederea protejării dreptului constituţional al persoanei la apărare, la un proces echitabil

c) Imposibilitatea instanţelor de a se pronunţa efectiv pe legalitatea acestor probe de a le cenzura, din moment ce, în afara Ministerului Public şi a SRI, conţinutul protocoalelor era necunoscut nu doar celorlalte părţi din proces, ci şi judecătorilor”, se arată în sesizare.

Procurorii generali, de la data semnării protocoalelor din 2009 şi 2016, adică Laura Codruţa Kovesi şi Augustin Lazăr, se consideră că au uzurpat competenţa Parlamentului prin semnarea protocoalelor.

În sesizare se face referire la toate prevederile legale post-decembriste care au scos serviciul secret din zona juridică.

“Abia în 2016, prin Ordonanţa 6/2016 despre care s-a discutat în spaţiul public, SRI-ul a primit competenţe de organ de cercetare penală specială, cum era în perioada comunistă însă şi acestea în limitele e care le vom expune, limite depăşite de protocolul din 2016”.

Sesizarea conţine istoricul celor două protocoale încheiate între Parchetul General şi SRI (2009 şi 2012). Legat de cel din 2009, în sesizarea transmisă la CCR se arată că: “legea nu defineşte categoria “infracţiunilor ce au corespondent în ameninţările la adresa siguranţei naţionale, distinct de “infracţiuni împotriva siguranţei naţionale”, iar definiţia dată noţiunii de siguranţă naţională a fost la rândul său extinsă prin decizii secrete ale CSAT. (…) Cu alte cuvinte, PICCJ a reinviat o normă comunistă abrogata, repunând SRI în competenţele vechii Securităţi comuniste, contrar voinţei Parlamentului, care a legiferat în sensul repunerii justiţiei de vechile practici staliniste”.

Legat de protocolul Ministerul Public- SRI, din anul 2012, în documentul menţionat se arată că: “extinde cooperarea SRI – Ministerul Public dincolo de limitele prevăzute de OUG6/2016”.

“Protocolul din 2016 reia practica vechiului protocol din 2009, prin care procurorii raportau SRI modul de valorificare a informaiilor primate. Prin această prevedere, procurorii devin subordonaţii ofiţerilor de informaţii”. 

Alte prevederi din sesizarea Camerei Deputaţilor:

-Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor există şi funcţionează în afara “legii”, aşa cum este definitită în Constituţie şi jurisprudenţa CCR să fie emisă/ adoptat de organul legiuitor, să fie făcută publică, accesibil, prebizibilă şi clară

-Încălcând într-un mod brutal, subversiv şi ascuns competenţele Parlamentului, cu consecinţe directe inclusiv în planul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

-Acţionând în “cooperare” secretă cu SRI în cadrul proceselor penale, în baza acestor protocoale, Ministerul Public a încălcat separaţia puterilor şi voinţa legiuitorului, acesta nemaisupunându-se Constituţiei şi legii, ci unor protocoale secrete ce adaugă la lege.

– Chiar dacă protocoalele au fost denunţate, aşa cum susţine actuala conducere a Ministerului Public şi SRI, efectele lor continuă să se producă atât în proceduri judiciare în curs de desfăşurare, cât şi în cele finalizate.

-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a încălcat brutal principiul colaborării loiale dintre puterile statului

-Prin ascunderea existenţei protocoalelor cu SRI faţă de instanţele de judecată, PICCJ a împiedicat în mod indubitabil judecătorii să facă un control complet cu privire la legalitatea şi temeinicia TUTUROR probelor obţinute, viciind în acest mod actul de judecată şi împiedicând instanţele să judece în mod independent şi imparţial

Camera Deputaţilor a sesizat, luni, Curtea Constituţională cu privire la acest conflict.

Curtea Constituţională a fixat pe 22 octombrie termenul la părţile pot trimite punctele de vedere privind conflictul juridic între Ministerul Public şi Parlament, legat de protocolul SRI-Parchetul General din anul 2016.