Dorneanu “uită” de deciziile scandaloase ale CCR: La baza reformei statului stau legile adoptate cu respectarea Constituției

De Ziua Constituției – 8 decembrie -, Valer Dorneanu, președintele Curții Constituționale a României (CCR), a transmis că “la baza reformei statului stau legile adoptate cu respectarea Constituției”.

“Nu trebuie să uităm că la baza reformei statului și a întregii societăți românești stau legile adoptate în spiritul și cu respectarea prevederilor Constituției. În acest sens, o sarcină deosebită revine puterii legiuitoare (…), o acțiune dificilă o are și Executivul în punerea în aplicare a legilor, dar o laborioasă activitate îi revine CCR în exercitarea rolului său de garant al supremației Constituției. Cu toții (…), în considerarea principiului colaborării loiale, suntem datori să respectăm cartea noastră fundamentală, să o apărăm”, a afirmat Dorneanu, la un eveniment organizat vineri de CCR.

“Aniversarea anuală a Constituției reprezintă, pe de o parte, dovada respectului pe care autoritățile și instituțiile publice, dar și cetățenii îl acordă, iar, pe de altă parte, se constituie într-un veritabil îndemn în apărarea și păstrarea valorilor consacrate la nivel constituțional, un îndemn cu atât mai actual cu cât Constituția, deși foarte mult invocată, înregistrează contestări”, a adăugat șeful CCR.

CCR a dezincriminat abuzul în serviciu în cazul încălcării actelor normative altele decât legi și OUG

Amintim că din vara lui 2016, CCR a adoptat mai multe decizii prin care penalii care au comis infracțiuni de abuz în serviciu au fost salvați. Astfel, abuzul în serviciu a fost dezincriminat în cazul comiterii infracțiunilor de încălcare a actelor normative altele decât legi și ordonanțe de urgență. Este vorba despre hotărâri de consiliu local sau județean, dispoziții de primar sau de președinte de consiliu județean, hotărâri de guvern etc..

Constituția după Decembrie ’89

Constituția din 1991 a fost prima de după Revoluția din decembrie 1989. Constituția din 1991, în forma inițială, a fost adoptată în ședința Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991, conform www.cdep.ro. A intrat în vigoare în urma aprobării ei prin Referendumul național de la 8 decembrie 1991, cu o majoritate semnificativă: din numărul de 10.948.468 de participanți, 77,3% au răspuns afirmativ, 20,49% negativ, voturile nule reprezentând 2,3%.

Elaborarea, dezbaterea și adoptarea noii Constituții a României au durat un an și jumătate. În martie 1990, Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decidea, prin Legea electorală, ca viitorul Parlament să funcționeze, în principal, ca Adunare Constituantă. Prima întrunire a Adunării Constituante a avut loc la 11 iunie 1990, când a fost desemnată Comisia Constituțională pentru elaborarea proiectului de Constituție. Comisia, condusă de Antonie Iorgovan, cadru universitar la Facultatea de Drept, număra 23 de parlamentari și 5 experți — personalități ale învățământului juridic românesc și juriști cu activitate îndelungată.

În intervalul iunie 1990 — ianuarie 1991, Comisia a redactat tezele proiectului de Constituție, iar la 13 februarie 1991 acestea au fost prezentate Adunării Constituante, care le-a dezbătut până în iunie 1991. Între 15 iulie și 1 august 1991, grupurile parlamentare sau parlamentarii, individual, au înaintat amendamentele la textul rezultat după dezbateri. Împreună cu cele peste 1.000 de amendamente aduse, proiectul a fost din nou supus dezbaterilor în Adunarea Constituantă, în intervalul 10 septembrie — 18 noiembrie 1991, pentru ca la 21 noiembrie să fie adoptat prin vot nominal.

Votul decisiv asupra noii Constituții a fost dat la 21 noiembrie 1991. Din totalul de 510 parlamentari, au fost prezenți 509, din care 414 s-au pronunțat pentru și 95 împotrivă.

FSN, PUNR și reprezentanții minorităților, altele decât cea maghiară, au votat pentru, cu câteva excepții. PNȚCD și PNL s-au pronunțat împotrivă, iar UDMR a votat în bloc împotrivă. Votul nominal a fost pecetluit prin semnătură.

Noua Constituție a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233, din 21 noiembrie 1991.

După patru ani de la adoptarea Constituției României, la 13 noiembrie 1995, deputații au adoptat, în cadrul ședinței Camerei Deputaților, propunerea legislativă privind proclamarea ”Zilei Constituției României” pentru data de 8 decembrie. Plenul Senatului a aprobat, la 5 decembrie 1995, inițiativa legislativă a Camerei privind proclamarea ”Zilei Constituției României” (Legea nr. 120/8 decembrie 1995).

Constituția adoptată în 1991 a fost modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției României nr. 429/2003. Aceasta a fost aprobată prin referendumul național din 18-19 octombrie 2003 și a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Curții Constituționale nr. 3 din 22 octombrie 2003, pentru confirmarea rezultatului referendumului național din 18-19 octombrie 2003, privind Legea de revizuire a Constituției României.