Borsec

Dedeman

 

ComputerLand

Arctic

Dacia

POLITICĂ: Guvernul a aprobat prelungirea cu încă 3 luni a plafonării tarifelor RCA / 

Breaking News:

Două decizii CCR de neconstituționalitate a excluderii președintelui de la numirea șefilor de parchete

Pe vremea când era judecător la CCR, Tudorel Toader a explicat de ce nu este neconstituţional ca preşedintele să fie scos din procedura de numire a şefilor de parchete!

Există două decizii ale Curţii Constituţionale a României (CCR) care fac referire la articolul 54 din legea 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, în care este reglementată procedura de numire a șefilor parchetelor, de către președintele țării, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul CSM. 

Ambele sunt de neconstituţionalitate, însă explicaţiile judecătorilor sunt relevante, potrivit gandul.ro.

Decizia CCR din 2008

Prima datează din anul 2008 și se referă exact la scoaterea şefului statului din procedura de numire. Modificarea a fost declarată neconstituţională pe motiv că s-a încălcat principiul bicameralismului, forma propusă de parlamentarii PSD Rodica Stănoiu şi Florin Iodache fiind modificată în Camera decizională.

În forma finală, articolul avea o formulare asemănătoare celei propuse acum de ministrul Justiției, tudorel toader:

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul secţiei de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii”.

Tudorel o-ntoarce ca la Ploiești, așa cum a cotit-o de la PNL la PSD

Și iată modificarea de acum a lui Tudorel Toader:

„Procedura de numire în funcţiile de conducere de la ICCJ, parţial se păstrează, parţial se modifică. Preşedinte ICCJ se numeşte de preşedinte, propunerea să nu o mai facă plenul CSM, ci secţia de judecători. Procedura de numire la Ministerul Public – PG, DNA, DIICOT, să decidă secţia de procurori din cadrul CSM, la propunerea ministrului Justiţiei. Ce apare modificat aici, faptul că decide secţia pentru procurori, faptul că propunerea vine de la ministrul Justiţiei. MCV recomandă o procedură transparentă, neamestecul factorului politic. Se va spune, de ce preşedintele ICCJ e numit de preşedintele Republicii şi procurorii şefi de CSM? Răspunsul derivă din statulul special: procurorii sunt subordonaţi ierarhic, judecătorii nu. Procurorii se bucură de stabilitate, judecătorii se bucură de inamovabilitate. Procurorii, spune articolul 138 din Constituţie, îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei, la judecători nu există o asemenea prevedere”. 

Însă pe vremea când era judecător al CCR (propus de PNL), Tudorel Toader, la a avut alături de Valentin Zoltan Puskas opinie separată, explicând chiar de ce nu este neconstituţional ca preşedintele să fie scos din procedura de numire a şefilor de parchete.

Iată ce scrie în opinia separată semnată de Toader şi Puskas, în 2008:

„Art. 134 alin.(1) din Constituţie partajează atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii și ale Preşedintelui României cu privire la numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor.

În acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.

În calitate de garant al independenţei justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii propune, iar Preşedintele României, în exercitarea rolului de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, numeşte în funcţie judecătorii şi procurorii.

Pornind de la reglementările legale potrivit cărora admiterea în magistratură se face prin concurs organizat de către Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii, considerăm că textul constituţional analizat are în vedere atribuţia Preşedintelui de a învesti în funcţie magistraţii, judecători şi procurori, cu consecinţa dobândirii inamovibilităţii, respectiv a stabilităţii, urmată de exercitarea atribuţiunilor specifice autorităţii judecătoreşti.

În mod simetric, Preşedintele României are şi atribuţia eliberării din funcţie a judecătorilor şi procurorilor. 

Textul constituţional nu se referă însă şi la numirea în funcţiile de conducere, aspecte ce ţin de cariera profesională a magistraţilor.

Aşadar, legiuitorul nu are constrângeri de rang constituţional în stabilirea soluţiei legislative privind numirea procurorilor în funcţiile de conducere.

Aceasta cu atât mai mult cu cât, în baza art.134 alin.(4) din Constituţie, Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei”.

Decizia CCR din 2009

Un an mai târziu, Curtea s-a pronunţat din nou pe articolul 54 din Legea 303, după o excepţie ridicată de Sindicatul Independent al Juriştilor din România.

Excepția a fost respinsă, cu precizări privind rolul preşedintelui în numirea şefilor de parchete, dar arătând că legiuitorul are libertatea de a reglementa competenţa şefului statului în materie.

„Art. 134 alin.(1) din Constituţia României prevede atribuţia Preşedintelui României de a-i numi în funcţie pe judecători şi pe procurori, cu excepţia celor stagiari, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. În aplicarea acestor prevederi, legiuitorul are libertatea de a reglementa competenţa Preşedintelui României de a-i numi în funcţie, inclusiv în funcţii de conducere, şi de a-i revoca pe toţi magistraţii la care textul constituţional se referă”, se arată în decizia CCR nr. 551/2009.

Interpretarea MJ din 2013

O interpretare similară a avut Ministerul Justiţiei (MJ) şi în 2013, la o solicitare a preşedintelui la acea vreme Traian Băsescu, care susţinea că articolul 134 din Constituţie prevede că preşedintele trebuie să numească şefii parchetelor, la propunerea CSM.

“Textul constituţional nu se referă însă şi la numirea în funcţiile de conducere, aspecte ce ţin de cariera profesională a magistraţilor. Aşadar, legiuitorul nu are constrângeri de rang constituţional în stabilirea soluţiei legislative privind numirea procurorilor în funcţiile de conducere”, arăta MJ, într-o “interpretare corelativă” a prevederilor constituţionale şi legale în vigoare.

Zegrean: În Constituţie nu scrie dacă preşedintele trebuie să numească sau altcineva

Fostul preşedinte al CCR, Augustin Zegrean, a comentat, pentru Gândul, că „în Constituţie nu scrie dacă preşedintele trebuie să numească sau altcineva”.

„Scrie doar că procurorii funcţionează sub autoritatea ministrului Justiţiei. Deci e de discutat”, a spus el. 

Rezervat în privinţa altor comentarii, pe motiv că nu a văzut proiectul, Zegrean a mai afirmat că percepţia de neconstituţionalitate vine din faptul că „ne-am obisnuit să fie numiţi de preşedinte” şefii Parchetelor. 

„”O să îl propună ministrul şi o să îl numească CSM-ul. E devreme să spun până nu văd ce scrie acolo, e foarte greu. Dar atât vă pot spune că nu e trecut preşedintele acolo, dar pare neconstituţional că, sigur, aşa ne-am obişnuit să fie numiţi de preşedinte”, a mai spus Zegrean.

CSM l-a vrut în lege pe preşedinte

Excluderea preşedintelui din procesul de numire a şefilor de parchete nu a fost susţinută nici de CSM, care a transmis acest lucru printr-un aviz la propunerea legislativă iniţiată în acest sens de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. 

Iată argumentele CSM:

„În ceea ce priveşte modalitatea de numire în cele mai înalte funcţii din cadrul Ministerului Public, conform unei propuneri anterioare formulate de Consiliul Superior al Magistraturii privind modificarea prevederilor art. 54 din legea 303/2004, numirea în funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunct şi adjunct al acestuia, procuror sef al DNA, adjuncţi ai acestuia, procurori şefi de secţie ai acestor parchete, precu, şi procuror sef al DIICOT şi adjuncţi ai acestora ar urma să fie efectuată de preşedintele României, la propunerea CSM. 

Plenul a avut în vedere, în esenţă, faptul că pentru independenţa sistemului judiciar este important ca numirea în cele mai importante funcţii de conducere din ierarhia Ministerului Public, precum şi revocarea din aceste funcţii de conducere să se realizeze de preşedintele României, la propunerea CSM, într-o modalitate similară numirii în funcţii la ICCJ, astfel încât atribuţia esenţială de selectare a persoanei nominalizate să aparţină autorităţii judecătoreşti, nu puterii executive”. 

Magistraţii susţin că această modificare are corespondent în conţinutul raportului MCV şi ar fi în acord şi cu prevederea constituţională potrivit căreia preşedintele numeşte în funcţii publice, în condiţiile legii. 

Pentru noul proiect anunțat miercuri de Tudorel toader, CSM nu a avut încă un punct de vedere.

0 Shares
Se citește acum ...
-- publicitate --
video - emisiuni tv