Kovesi, prima reacție după clasarea dosarului Microsoft: De ce DNA a fost sesizată după 9 ani?

Șefa DNA dă vina pe celelalte instituții ale statului!

Miercuri, 7 februarie, într-o dezbatere publică cu tema “Frauda şi corupţia în domeniul achiziţiilor publice. De la combatere la prevenire”, Laura Codruța Kovesi, șefa Direcției Naționale Anticorupție (DNA), a avut prima reacție publică după clasarea marelui dosar Microsoft.

În acestă dezbatere publică, Laura /Codruța Kovesi, încă șefa DNA, nu a catadicsit să dea explicații pe subiectul dosarului Microsoft ce a ținut prima pagină a ziarelor timp de aproape 14 ani.

SECUNDA solicită public ca doamna Laura Codruța Kovesi să organizeze o Conferință de Presă pe tema Dosarelor Microsoft și EADS și să permită jurnaliștilor să-i pună întrebări.

De altfel, ea a anunţat abia pe 1 februarie clasarea dosarului Astfel, șapte din cei nouă foşti miniştri puși sub acuzare în acest dosar au scăpat ca prin minune. Este vorba despre Ecaterina Andronescu, Mihai Tănăsescu, Dan Nica, Adriana Ţicău, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu şi Şerban Mihăilescu.

În afară de cazul lui Funeriu, unde s-a stabilit că nu a comis nicio faptă penală, în situaţia celorlalţi faptele s-au prescris.

Kovesi a organizat însă miercuri o dezbatere cu tema “Frauda şi corupţia în domeniul achiziţiilor publice. De la combatere la prevenire”, unde a atins tangențial subiectul clasării dosarului Microsoft.

Șefa DNA a amintit despre disjungerea unor dosare din marele dosar Microsoft și de condamnările de râs cerute de procurori în instanță și aplicate de judecători lui Dorin Cocoș, Eugen Sandu, “Nicu Niro”, ‘Pinalti” și Valerian Vreme: 

“Dincolo de faptul că în acel dosar DNA a făcut 4 rechizitorii prin care au trimis în judecată mai multe persoane, dintre care doi foşti miniştri, dintre care unul a fost şi condamnat, dincolo de faptul că prin probele stabilite, procurorii au constat ce s-a întâmplat, au strâns probe şi s-au primit pedepse definitive până la 6 ani, cel mai important este că procurorii au dispus măsuri asiguratorii pentru recuperarea acestui prejudiciu în valoare de 62,5 milioane de euro şi 22 de milioane de dolari”.

Kovesi a dat vina pe celelalte instituții ale statului: “Rămâne o întrebare destul de firească: de ce DNA a fost sesizată la 9 ani de la comiterea faptelor, ce au făcut celelalte instituţii ale statului timp de 9 ani? Un procuror trebuie să finalizeze ancheta înainte de a se împlini termenul de prescripţie. Este o situaţie izolată (n.r. prescripţia din Microsoft). Tocmai am terminat o verificare în cadrul DNA şi nu există situaţii în care alţi procurori să fi dat soluţii de clasare pentru că dosarele s-au prescris”.

DNA a așteptat până compania Microsoft s-a autodenunțat în SUA

Amintim însă că presa de investigații a scris despre escrocheria Microsoft încă din anul 2005, iar la puțin timp și despre celaltă magaescrocherie EADS, care a mers mână în mână cu Microsoft.

DNA a așteptat însă până când compania microsoft s-a autodenunțat în SUA, vorbind și despre afacerile din România.

4 cauze cu sesizări primite la 10 ani de la comiterea faptelor

Kovesi susține că pe rolul DNA există patru cauze privind sesizări făcute la zece ani de la comiterea faptelor, în alte cazuri fiind sesizaţi cu privire la fapte care ar fi avut loc acum 7-8 ani.

Ea nu a precizat care sunt aceste dosare.

Jumătate din dosarele DNA sunt pe abuz în serviciu

Șefa DNA a arătat că peste jumătate din activitatea DNA o reprezintă investigarea faptelor de abuz în serviciu.

“Plecând de la aceste concluzii, am demarat acest proiect şi în cadrul DNA a fost constituit un studiu care se bazează pe soluţiile de condamnare rămase definitive în anii 2016-2017 şi în care procurorii au investigat fapte de abuz în serviciu, de fraude în achiziţii publice. Peste jumătate din activitatea DNA are ca obiect investigarea faptelor de abuz în serviciu. Din cele peste 11.200 de dosare pe care DNA le-a avut în investigare anul trecut, 5.937 de dosare au avut ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu. Au fost trimişi în judecată 189 de inculpaţi pentru fapte de abuz în serviciu, iar măsurile asiguratorii instituite doar pentru acest tip de infracţiuni au fost de peste 95 milioane euro”, a explicat procurorul-şef al DNA.

Apa-n piuă pe prevenție

Tot cu ocazia conferinței de miercuri, șefa DNA a insistat pe temele obișnuite: luta împotriva corupției și pe prevenție. “Nu vom rezolva problema corupţiei în România doar arestând inculpaţi, doar trimiţând în judecată funcţionari publici sau obţinând condamnări. Corupţia în România poate fi rezolvată dacă efortul investigativ al procurorilor este dublat de măsuri de prevenire şi de educaţie serioasă în anticorupţie”, a atras ea atenția.

“În momentul în care vorbim de fenomene infracţionale, abordarea acestora pleacă de la prevenire la combatere. Poate aţi observat, noi am inversat puţin ordinea, tocmai pentru că în cadrul anchetelor pe care DNA le realizează am constat că în ceea ce priveşte achiziţiile publice frauda în achiziţiile publice sau fenomenul comiterii infracţiunii de abuz în serviciu avem tipologii repetitive, avem moduri de operare care se repetă şi din această perspectivă am considerat că întocmirea unui studiu în care să arătăm modurile de operare, tipologiile identificate în anchetele noastre pot fi un instrument extrem de util pentru celelalte instituţii care au atribuţii în domeniul prevenirii corupţiei. În intervenţiile publice anterioare ale DNA, întotdeauna am insistat pe această problemă a prevenirii, mai ales că rezultatele arată că mai mult de jumătate din activitatea DNA o reprezintă investigarea faptelor de abuz în serviciu”, a mai spus Codruța Kovesi.

Populația are așteptări mari 

“Nivelul de aşteptare privind activitatea DNA a devenit foarte ridicat. Uneori, atunci când se deschid anumite investigaţii se aşteaptă şi o finalitate prin trimiterea în judecată a persoanelor. Dar nu în toate cazurile putem dovedi fapte penale, mai ales dacă suntem sesizaţi cu fapte care s-au comis în urmă cu mai mulţi ani. Avem situaţii în care cetăţenii ar vrea ca DNA să rezolve şi probleme care nu sunt de competenţa DNA. Nu orice neregulă într-o procedură de achiziţie publică este neapărat o faptă penală sau constituie o infracţiune de competenţa DNA. Aceasta nu înseamnă că aşteptările cetăţenilor nu sunt legitime sau că nu trebuie satisfăcute”, a arătat Kovesi. 

“Nu ştiu dacă prin anchetele noastre am avut şi un rol preventiv în cadrul instituţiilor publice, dar dacă aţi făcut trimitere la Poşta Română este deja de notorietate că sunt, cred, peste şapte rechizitorii pe care le-am întocmit şi în toate aceste rechizitorii sunt implicate conducerile din ultimii ani ale acestei companii. Ceea ce ne arată că, indiferent de numărul de anchete şi de investigaţii care au fost făcute într-o instituţie publică, faptele au continuat. Avem, spre exemplu, un caz într-un minister în care procurorii au prins în flagrant un funcţionar luând mită pentru atribuirea unui contract, colegul din acel minister al persoanei care a fost prinsă a participat la vremea respectivă ca martor la acest flagrant (…), ceea ce am crezut că are un rol preventiv, ca după o scurtă perioadă de timp chiar acea persoană să pretindă mită pentru atribuirea unor contracte”, a mai spus şefa DNA.