Kovesi vrea modificarea legii: Condamnații definitiv (cu suspendare) să nu mai ocupe funcții

”Au fost parlamentari condamnați definitiv (la închisoare cu suspendare – n.r.) pentru fapte de corupție și, cu toate acestea, au continuat să fie parlamentari, nu și-au pierdut funcția, au continuat să meargă în Parlament, să voteze legi, să primească salariu”, a declarat duminică, la PRO TV, procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

Ea cere modificarea legislației, pentru a nu se mai întâmpla așa ceva iar pentru aceasta propune și o dezbatere publică: “Poate la nivel de societate ar trebui să ne gândim dacă nu cumva astfel de situații pot fi rezolvate și legislativ, mai ales când avem hotărâri de condamnare definitivă”.

“Din perspectiva DNA, am spus de mai multe ori că ar trebui o modificare legislativă prin care persoane care sunt condamnate definitiv pentru fapte de corupție să nu mai poată exercita în continuare funcția de care s-au folosit sau funcția în care au comis fapte de corupție”, a argumentat Kovesi.

Chiuariu, Mircovici – cazuri flagrante 

Cel mai revoltător exemplu este al senatorului Tudor Chiuariu (fost PNL, acum ”independent”, care în 24 ianuarie 2014 a fost condamnat definitiv, de instanța supremă, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu suspendare şi 6 ani termen de încercare.

Infracțiunile, extrem de grave: pe vremea când era ministru al Justiţiei în Guvernul Tăriceanu, Chiuariu a girat o Hotărâre de Guvern privind privind transferul unui teren de pe Calea Victoriei din București din proprietatea publică în cea privată a statului și apoi trecerea lui la o companie unde acționar era și Poșta Română.

Parlamentul nu l-a înlăturat de 2 ani pe Chiuariu, chiar dacă instanța a dispus, în sentința definitivă, următoarea pedeapsă complementară: ”interzicerea drepturilor prevăzute de Art. 64, alineatul 1, teza a doua, precum şi literele b şi c din Codul penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice; dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a ocupa o funcţie sau de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii”.

Însă și deputatul Niculae Mircovici, reprezentant al Uniunii Bulgare din Banat – România, a fost condamnat definitiv în 23 febreuarie a.c., de Înalta Curte de Casație și Justiție, la 6 luni de închisoare cu suspendare, pentru că și-a angajat soția la biroul său parlamentar. Nestingherit de nimeni, el votează în continuare legi.

Iar lista mai cuprinde câteva exemple de acest fel.

Vulnerabilitățile DNA

Pe de altă parte, desele încercări de modificare a legislației se numără printre vulnerabilitățile în perspectiva noului său mandat la conducerea DNA.

”Există foarte des riscul ca anumite instrumente legislative pe care noi le folosim să fie modificate, anumite competențe pe care procurorii și magistrații în general le au să fie modificate, există foarte multe proiecte de legi care se află în Parlament (…) în care se pun în discuție aceste chestiuni care vizează în mod direct și activitatea DNA. De foarte multe ori am avut surpriza că anumite proiecte care nu erau trecute pe ordinea de zi au apărut pe ordinea de zi, anumite amendamente despre care nu se cunoștea au apărut în dezbatere și atunci și din această perspectivă putem spune că avem o vulnerabilitate”, a preciz Kovesi, la emisiunea “După 20 de ani”.

O altă vulnerabilitate este numărul mare de dosare aflate în lucru la DNA, iar Kovesi a spus că anul trecut i s-a permis angajarea a 50 de oameni (polițiști judiciarițti – n.r.), însă volumul de lucru a crescut disproporționat (97 de procurori la 11.000 de dosare, potrivit bilanțului pe anul 2015). 

În aceste condiții, situația ar putea fi parțial îmbunătățită prin modificarea legislației în sensul lărgirii ariei de aplicabilitate a acordului de recunoaștere a vinovăției, a opinat procurorul șef al DNA.

Presiuni interne și externe

Laura Codruța Kovesi a mai spus că asupra procurorilor anticorupție se exercită atât presiuni externe, venite din partea unora dintre cei anchetați, cât și presiuni interne, determinate de termenele care trebuie să fie respectate.

“Presiuni externe ar fi și declarațiile publice care se fac. Ați văzut, de foarte multe ori persoane pe care le cercetăm, cu funcții importante, cum comentează chiar și despre viața personală sau despre persoana unui procuror care-i investighează. Am văzut de foarte multe ori situații când persoane pe care le-am cercetat, după ce au ieșit din DNA, s-au dus într-un studio de televiziune, au comentat dosarul public, iar procurorii DNA nu pot sa aibă o reacție, pentru că noi nu putem comenta public dosarele. (…) Apoi există presiune internă, a termenelor, atunci când institui o măsura preventivă, a reținerii, spre exemplu, în câteva ore trebuie să finalizezi dosarul, să întocmești referat de arestare, să administrezi probe. Este și aceasta o presiune pentru un procuror, dar cred că niciodată nu ați văzut un procuror DNA să se plângă”, a precizat ea.

Kovesi a insistat însă că procurorii anticorupție reușesc să facă față presiunilor de orice natură: “Ce este foarte important este că procurorii din DNA au suficientă maturitate profesională, sunt curajoși și nu se lasă intimidați nici de aceste presiuni, nici de plângerile pe care avocații sau alte persoane cercetate le fac la Inspecția Judiciară sau în altă parte. Pur și simplu sunt oameni care cred în ceea ce fac, care respectă legea și își fac datoria”.