BUCUREȘTI: Gabriela Firea nu renunță la culoarele unice pentru RATB / “Avem 1,274 milioane de mașini în București, trebuie să descurajăm traficul rutier“ / ACTUALITATE: ASSAI îi cere președintelui Iohannis să retrimită Parlamentului Legea RCA spre revizuire

Breaking News:
 

Lovitură pentru ministrul Justiției, Florin Iordache: Nici asociațiile magistraților nu susțin amnistia!

Ministrul Justiției, Florin Iordache, care a declarat zilele trecute că ia în calcul o lege a amnistiei, primește o lovitură inclusiv de la asociațiile magistraților, după ce procurorul general Augustin Lazăr și șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, au respins un astfel de proiect legislativ – inițiat și în urmă cu doi ani de PSD, într-o încercare de forță la Camera Deputaților cunoscută drept “marțea neagră”.

Florin-Iordache-Sorin-Grindeanu
Ministrul Florin Iordache și premierul Sorin-Grindeanu
Comunicat usturător

Reprezentanții asociațiilor profesionale ale magistraților precizează miercuri, într-un comunicat transmis după întâlnirea cu ministrul Justiției, exact ceea ce i-au spus și lui: resping adoptarea unei legi privind amnistia, iar o eventuală lege a grațierii trebuie să vizeze doar infracțiuni cu un redus grad de pericol social și să excludă infracțiunile de corupție.

Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) și Asociația Magistraților din România (AMR) susțin că amnistia și grațierea sunt două instituții diferite, cu meniri diferite și efecte diferite.

“Astfel, dacă grațierea are ca efect ‘iertarea de pedeapsă’ și este folosită, într-adevăr, și ca soluție în cazul suprapopulării penitenciarelor, pedeapsa aplicată nemaiexecutându-se, în cazul amnistiei efectele sunt mult mai puternice. Amnistia e o cauză de încetare a procesului penal și șterge consecințele acestuia, inclusiv pedepsele complementare, acordându-se, de regulă, pentru anumite tipuri de infracțiuni, la schimbarea unor regimuri politice, când noua viziune ori noua realitate impune iertarea lor. Ca atare, este evident că justificarea amnistiei prin supra-aglomerarea penitenciarelor este un argument fals și folosit periculos în acest context, astfel încât asociațiile resping categoric o astfel de măsură”, declară magistrații.

Dana-Girbovan-2
Dana Gârbovan – președintele UNJR

Despre o eventuală grațiere, UNJR susține că ar fi justificată de supra-aglomerarea și condițiile inumane din penitenciare, lucru evidențiat de repetatele condamnări la CEDO. Cu o condiție însă:

“În opinia UNJR și AMR, o eventuală lege de grațiere trebuie să vizeze doar infracțiuni cu un redus grad de pericol social și care să excludă infracțiunile de corupție. În vederea găsirii celei mai bune forme pentru o asemenea lege a grațierii ar fi binevenită o dezbatere publică, purtată cu argumente factuale și raționale”.

UNJR și AMR au amintit despre necesitatea implementării soluțiilor enumerate în “Memorandumul privind Justiția”, “document programatic ce prezintă o serie de soluții principale pentru îmbunătățirea sistemului judiciar”.

Memorandumul a fost votat de majoritatea covârșitoare a adunărilor generale ale judecătorilor în perioada septembrie – octombrie 2016 și cerea, printre altele, demiterea ministrului de atunci al Justiției, Raluca Prună. Acum însă nu mai este cazul.

Andreea Ciucă — președintele interimar al AMR
Andreea Ciucă — președintele interimar al AMR
Modificarea Legilor Justiției, agreată

Un subiect asupra căruia s-a convenit a fost necesitatea aplicării de îndată a Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, ce obligă Ministerul Justiției la eliminarea inechităților salariale din sistemul judiciar, mai precizează asociațiile magistraților.

Cei prezenți la discuțiile cu ministrul Iordache au agreat însă reluarea discuțiilor atât în ceea ce privește modificarea Legilor Justiției, cât și necesitatea aducerii unor corecturi Codului de procedură penală și Codului de procedură civilă.

Magistrații urmează să trimită Ministerului Justiției propuneri concrete în acest scop.

Degrevarea instanțelor de judecată

Un alt punct important în discuție a fost legat de găsirea de soluții pentru degrevarea instanțelor de judecată, prin luarea unor măsuri care să aibă ca rezultat scăderea numărului de dosare.

UNJR a susținut necesitatea degrevării instanțelor și eliminarea practicii neunitare, urmând a trimite Ministerului Justiției o propunere legislativă cu acest obiect.

magistrati si dosare

Răspunderea magistraților

Despre răspunderea magistraților, AMR și UNJR sunt de părere că orice discuție pe această temă trebuie să pornească de la analizarea cadrului legal deja existent, “premisa susținută în mod repetat în spațiul public că nu ar exista o răspundere a magistraților fiind nefondată”.

De altfel, și procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat că există legislație în prezent pentru răspunderea magistraților: “În prezent, din punctul meu de vedere nu trebuie o lege pentru răspunderea magistraților. Există o lege. Dacă va apărea vreun proiect de lege vom discuta pe el”.

Tot după întâlnirea cu ministrul Iordache – desfășurată marți -, Kovesi a spus: “Nu sunt de acord ca o lege de amnistiere, graţiere, să fie dată în privinţa persoanelor care sunt verificate de DNA”.

AMR subliniază în comunicat că, în ceea ce privește răspunderea penală, magistraților li se aplică același Cod penal ca oricărui cetățean. Magistrații condamnați pentru corupție au primit pedepse ridicate, fapt ce relevă pe deplin că magistrații răspund pentru faptele lor, se arată în comunicat.

Cât despre răspunderea disciplinară a magistraților, “aceasta este pe larg reglementată în Legea privind statutul magistraților, art. 99 din Legea 303/2004 prevăzând nu mai puțin de 21 de abateri disciplinare, între care și exercitarea funcției cu rea-credință și gravă neglijență”.

Răspunderea pentru erori judiciare este reglementată prin Constituție, Legea 303/ 2004 și Codul civil, acesta fiind contextul legal în care sunt prevăzute norme privind răspunderea civilă (materială) a magistraților, precizează AMR.

Constantin Sima — președintele Asociației Procurorilor din România.
Constantin Sima — președintele Asociației Procurorilor din România

Totodată, reprezentanții celor două asociații au insistat că “folosirea răspunderii penale sub forma anchetării judecătorilor pentru soluțiile date, fără ca aceștia să fie acuzați și de fapte de corupție, pune în pericol independența judecătorilor, iar această problemă trebuie analizată cu atenție”.

Referitor la necesitatea îmbunătățirii activității Inspecției Judiciare și a legislației în materie, inclusiv sub aspectul termenelor de prescripție, aceasta urmează a fi discutată în cadrul dezbaterilor pe Legile Justiției.

AMR și UNJR nu au ratat ocazia să-i amintească noului ministru despre “eforturile și demersurile făcute începând cu 2015 pentru a se lămuri problema implicării serviciilor secrete în justiție”.

Este vorba despre desecretizarea SIPA, însă trebuie să amintim că cele două asociații s-au opus cu înverșunare acestei propuneri a fostului ministru Raluca Prună – alt motiv pentru a-i cere premierului Dacian Cioloș, începând din primăvara anului trecut, demiterea demnitarului.

“Punctual, în ceea ce privește verificările făcute de CSAT pe declarațiile date pe proprie răspundere că magistrații nu sunt ofițeri acoperiți, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informații, asociațiile au subliniat că aceste verificări trebuie să aibă loc efectiv, iar metodologia să fie publică. În cazul în care CSAT nu poate oferi garanții cu privire la modul efectiv de verificare a declarațiilor magistraților, se impune o modificare legislativă în acest domeniu”, spun liderii celor două asociații.

La întâlnirea cu ministrul Florin Iordache au participat, din partea magistraților, Andreea Ciucă — președintele interimar al AMR, Mariana Croitoru — membru în Consiliul Director al AMR, Mădălina Afrasinie, Dana Gîrbovan — președintele UNJR, Iulia Craiu — membru în Consiliul Director al UNJR, procuror Constantin Sima — președintele Asociației Procurorilor din România.

ok
SECUNDATV.RO folosește cookies. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosiri cookie-urilor conform OUG13 2012.