Borsec

Dedeman

 

ComputerLand

Arctic

Dacia

ACTUALITATE: Air Schengen, din 31 martie / ACTUALITATE: România trece la ora de vară, de duminică / 

Breaking News:

Ministrul Toader s-a răzgândit: Conţinutul abuzului în serviciu va fi reconfigurat prin consacrarea unui prag valoric

După ce s-a bătut cu pumnii-n piept că nu este nevoie de introducerea unui prag valoric pentru prejudiciul la abuzul în serviciu, ministrul Justiției, Tudorel Toader, s-a răzgândit.

Schimbarea de optică survine la câteva ore de la decizia de marți a Curții Constituționale a României (CCR) pe excepția ridicată de avocații lui Liviu Dragnea și ai fostei sale soții, Bombonica Prodana.

“Conţinutul infracţiunii de abuz în serviciu urmează a fi reconfigurat prin consacrarea unui prag valoric”, se arată într-un comunicat transmis de Ministerul Justiției marți seară.

Iată explicațiile: “În cauza ce a format obiectul Dosarului nr.1328D/2017, Curtea s-a pronunţat asupra aceloraşi dispoziţii legale, din perspectiva criticilor vizând inexistenţa unei anumite valori a pagubei sau a unei anumite intensităţi a vătămării rezultate din comiterea faptei.

Potrivit comunicatului de presă al Curţii Constituţionale din data de 6 iunie 2017, respingând ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.297 alin.(1) din Codul penal, Curtea a reţinut că, “dată fiind natura omisiunii legislative relevate, instanța constituțională nu are competența de a complini acest viciu normativ, întrucât și-ar depăși atribuțiile legale, acționând în sfera de competență a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligația de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu.”

Potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţia Romaniei, “deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.”

Faţă de cele statuate, conţinutul infracţiunii de abuz în serviciu urmează a fi reconfigurat prin consacrarea unui prag valoric”.

A cedat!

Este clar că Tudorel Toader a cedat presiunilor imense la care a fost supus în această privință. El se află deja pe lista neagră a remanierii mult discutate în ultimele zile în presă.

Poate că momentul lansat în discuțiile televizate a fost pregătit special, fiind anticipată decizia CCR care – atenție! – a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Art. 297 alin. (l) din Codul penal, care prevede următoarele: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl indeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.”;

Totodată, Curtea respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Art. 132 din Legea nr. 78/2000 prevede că: „În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime. “

CCR: “Îi revine legiuitorului sarcina de a reglementa valoarea pagubei”

Însă CCR amintește că a stabilit deja anul trecut în vară faptul că îi revine legiuitorului sarcina de a reglementa valoarea pagubei.

Iată precizarea exactă:

“Referitor la criticile formulate cu privire la lipsa unui prag valoric sau a intensității vătămării rezultate din comiterea faptei, Curtea a reiterat considerentele Deciziei nr.405 din 15 iunie 2016, prin care a subliniat că revine legiuitorului sarcina de a reglementa valoarea pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de ”abuz în serviciu”, cu aplicarea principiului “ultima ratio“, astfel cum acesta a fost dezvoltat în doctrină și jurisprudență (inclusiv cea a Curții Constituționale), aceste circumstanțieri fiind necesare delimitării răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică. Totodată, Curtea a reţinut că, dată fiind natura omisiunii legislative relevate, instanța constituțională nu are competența de a complini acest viciu normativ, întrucât și-ar depăși atribuțiile legale, acționând în sfera de competență a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligația de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu”.

Dragnea ar putea da lovitura de grație în vacanța Parlamentară

Evident, apărătorii lui Dragnea vor specula această precizare și vor încerca în Parlament să introducă în lege un prag valoric. Acest lucru va fi posibil însă abia în sesiunea din toamnă, deoarece vine vacanța parlamentară. Totuși, având în vedere faptul că modificările cerute de CCR au termen 45 de zile pentru a fi puse în aplicare, este posibilă o mișcare de forță în plină vacanță, când Parlamentul ar putea fi convocat în sesiune extraordinară.

Nu contează că pentru alte dispoziții ale CCR Parlamentul nu s-a făcut asta. Acum bătălia este pe viață și pe moarte, pentru libertatea lui Dragnea.

Astfel, până la sfârșitul sesiunii parlamentare (30 iunie), ministrul Tudorel Toader s-a angajat să înainteze Parlamentului – evident, după ce le va introduce în Guvern, spre aprobare -, proiectul de lege privind modificarea legilor Justiției.

Evident, pragul valoric ar putea fi mic, pentru început. Dezbaterile din comisiile de specialitate ale Parlamentului vor putea fi făcute rapid, iar înainte de votul final va fi modificat pragul valoric. Manevră simplă, în vacanța parlamentară, când și românii sunt în concediu iar protestele de stradă ar fi evitate.  

Este, desigur, un scenariu, care însă nu poate fi ignorat, după încercarea din februarie cu Ordonanța 13 – “noaptea, ca hoții”.

Pragul pentru salvarea lui Dragnea este de 108.000 de lei 

Dosarul cu cei 11 inculpați în care vedetă este Dragnea a fost trimis în judecată la mijlocul lunii iulie anul trecut și se judecă la ÎCCJ din februarie anul acesta, după mai multe excepții ridicate de avocați și respinse la camera preliminară.

Prejudiciul în dosar este stabilit de judecători la 108.000 de lei, reprezentând suma pe care au primit-o două angajate de la stat fără să fi dat la serviciu, deoarece ele lucrau, de fapt, la Organizația PSD Teleorman.

 

Grindeanu și Toader, contra lui Dragnea

Inițial, Guvernul a trimis la CCR, la jumătatea lunii mai, un punct de vedere prin care solicita respingerea excepţiei formulate de Bombonica Dragnea.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a precizat la rândul său că punctul de vedere asumat de Guvern a fost întocmit de Ministerul Justiţiei și că nu crede că acest act l-ar fi supărat pe Liviu Dragnea.

„(…) Prin decizia 405, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate cu privire la sintagma <<îndeplineşte în mod defectuos>>. Ori de câte ori cineva se raportează la 405, critica este inadmisibilă. Prin urmare, dacă ne raportăm la 405, este inadmisibilă. Dacă ne raportăm la lipsa pragului, nu este problema Guvernului, a ministerului, e problema exclusivă a CCR, care va stabili că trebuie sau că nu trebuie”, a explicat Tudorel Toader în luna mai.

După “noaptea, ca hoții”, în vacanța parlamentară

Iată însă că între timp CCR a decis că Parlamentul poate stabili un prag valoric. Iar Toader va face proiectul de lege ce trebuie să pună în acord cu legislația, în termen de 45 de zile, decizia CCR.

Adică exact la mijlocul lunii august. De altfel, Curtea a dat și anul trecut, tot în iunie, decizia 405 privind dezincriminarea abuzului în serviciu pentru fapte care nu încalcă legi. Numai că atunci Parlamentul n-a fost pe fază să modifice legea, iar Guvernul Cioloș – și, implicit, Raluca Prună -, n-a prins în modificarea Codurilor penale și această decizie a CCR. Iar acum se văd consecințele unei situații lăsate neclarificate. 

Faptele de care se face vinovat Dragnea: Angajări fictive la stat pentru muncă la PSD

În rechizitoriul dosarului trimis în judecată în vara anului trecut, procurorii anticorupție arată că “în perioada iulie 2006 – decembrie 2012, Dragnea Nicolae Liviu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al organizaţiei judeţene a unui partid politic, cu intenţie, a determinat-o pe inculpata Alesu Floarea, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii. În realitate cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era suspectul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă”.

Astfel, precizează DNA, persoanele angajate formal au primit în total suma de 108.612 lei, sumă cu care Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În ceea ce o priveşte pe Bombonica Prodana, procurorii spun că “în perioadele 3 martie – 1 august 2008 şi 3 iulie 2009 – 1 august 2010, în calitate de coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei şi în calitate de şef Serviciu secretariat din cadrul DGASPC Teleorman, prin încălcarea cu ştiinţă atribuţiilor de serviciu, deşi a cunoscut faptul că două subordonate, încadrate în funcţia de referent la instituţiile pe care le conducea, nu s-au prezentat la serviciu şi nu au respectat prevederile contractului individual de muncă şi fişa postului, nu a întreprins niciun demers de sancţionare a persoanelor respective”.

Patru dintre inculpaţi – incusiv cele două angajate – şi-au recunoscut faptele, apelând astfel la procedura simplificată de judecată.

11 inculpați, 4 și-au recunoscut vinovăția

Dosarul a fost trimis în instanță de procurorii DNA în 15 iulie 2016 însă a intrat la judecare la ÎCCJ abia în februarie anul acesta, după respingerea la camera preliminară a mai multor excepții ridicate de Dragnea și Bombonica.

Iată cine sunt cei 11 inculpați:

  • Liviu Dragnea, la data faptelor preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman – acuzat de instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual
  • Bombonica Prodana, la data faptelorcoordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei şi şef serviciu Secretariat din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman – acuzată de abuz în serviciu
  • Floarea Alesu, fost director general al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, acuzată de abuz în serviciu şi fals intelectual
  • Ionel Marineci, fost şef serviciu în cadrul Complexului de servicii destinat copilului şi familiei, acuzat de abuz în serviciu
  • Rodica Miloş, fost director executiv adjunct al DGASPC Teleorman, acuzată de abuz în serviciu şi fals intelectual
  • Olguţa Şefu, fost director executiv adjunct al DGASPC Teleorman, acuzată de abuz în serviciu şi fals intelectual
  • Valentina Mirela Marica, fost şef al Complexului de recuperare şi coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei, acuzată de abuz în serviciu şi fals intelectual
  • Nicuşor Gheorghe, fost şef al Serviciului Administrativ, Patrimoniu, Tehnic, Aprovizionare, acuzat de abuz în serviciu şi fals intelectual
  • Constantin Claudiu Balaban, fost şef al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei din mun. Alexandria, acuzat de abuz în serviciu şi fals intelectual
  • Adriana Botorogeanu, fost funcţionar public în cadrul DGASPC Teleorman, acuzată de complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la fals intelectual
  • Anisa Niculina Stoica, fost funcţionar public în cadrul DGASPC Teleorman, acuzată de complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la fals intelectual.
62 Shares
Se citește acum ...
-- publicitate --
video - emisiuni tv