Borsec

Dedeman

 

ComputerLand

Arctic

Dacia

ACTUALITATE: Air Schengen, din 31 martie / ACTUALITATE: România trece la ora de vară, de duminică / 

Breaking News:

Motivarea CCR pe sesizarea Bombonicăi: Legiuitorul este obligat să reglementeze pragul

Motivarea CCR pe pragul în abuzul în serviciu, publicată în Monitorul Oficial după adoptarea moțiunii de cenzură care a dărâmat Guvernul Grindeanu!

“Legiuitorul are obligaţia de a reglementa pragul valoric al pagubei şi intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea infracţiunii de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia determinând apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate, se arată în motivarea deciziei CCR de a respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate privind lipsa unei limite a prejudiciului pentru abuzul în serviciu, ridicată de Bombonica Prodana, fosta soţie a liderului PSD Liviu Dragnea, în dosarul în care acesta este judecat pentru instigare la abuz în serviciu. 

Motivarea CCR a fost publicată în Monitorul Oficial , miercuri, după adoptarea moțiunii de cenzură prin care Guvernul Grindeanu a fost dărâmat de propriul partid – PSD, cu ajutorul ALDE, dar și cu cel al Minorităților din Parlament. 

Curtea subliniază că legiuitorul are obligaţia de a reglementa pragul valoric al pagubei şi intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate, contrare principiului securităţii raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii”, se menţionează în motivarea deciziei.

În ceea ce priveşte dispoziţiile penale referitoare la fapta de ”abuz în serviciu”, Curtea constată, în motivare, că “lipsa unor circumstanţieri cu privire la determinarea unui anumit cuantum al pagubei ori a unei anume gravităţi a vătămării drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice face dificilă şi, uneori, imposibilă, delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică, cu consecinţa deschiderii procedurilor de cercetare penală, trimitere în judecată şi condamnare a persoanelor care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, indiferent de valoarea pagubei sau de intensitatea vătămării”.

“Dispoziţiile penale în vigoare sunt formulate în sens larg şi în termeni vagi”

CCR consideră, tot în motivare, că “dispoziţiile penale în vigoare sunt formulate în sens larg şi în termeni vagi, ce determină un grad sporit de impredictibilitate, aspect problematic din perspectiva art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi a altor cerinţe fundamentale ale principiului statului de drept, această redactare constituind premisa unor interpretări şi aplicări arbitrare/aleatorii”.

Potrivit CCR, o asemenea omisiune are relevanţă constituţională în cauza de faţă, având în vedere şi o serie de decizii anterioare, prin care Curtea a statuat că „omisiunea şi imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea dreptului fundamental pretins a fi încălcat”, pentru că afectează drepturi şi libertăţi fundamentale ale persoanei împotriva căreia se formulează o astfel acuzaţie penală. 

În aceste condiţii, Curtea, fiind ţinută de obligaţia de a interpreta o dispoziţie legală în sensul de a produce efecte şi pentru a da, astfel, un sens constituţional acesteia, consideră necesară instituirea unui prag al pagubei şi circumstanţierea vătămării produse prin comiterea faptei, elemente în funcţie de care să se aprecieze incidenţa sau nu a legii penale.

Dată fiind natura omisiunii legislative relevate, CCR menţionează că nu are competenţa de a complini acest viciu normativ, întrucât şi-ar depăşi atribuţiile legale, acţionând în sfera exclusivă de competenţă a legiuitorului primar sau delegat.

Livia Stanciu, opinie separată

Judecătoarea Livia Stanciu – fosta președintă a ÎCCJ – a făcut Opinie concurentă la decizia CCR.

Ea consideră că “CCR nu poate impune obligaţii unor autorităţi publice câtă vreme ea însăşi, în cuprinsul aceleiaşi decizii, a constatat că nu este competentă să o facă.

“Practic, Curtea se substituie Parlamentului și, bazându-se pe considerente de principiu ale unei decizii de admitere căreia îi atribuie un alt sens, reconfigurează reglementarea infracțiunii de abuz în serviciu. Dacă anterior Parlamentului i se oferise un cadru, repere de ordin constituțional care să jaloneze opțiunile de politică penală ale legiuitorului, în prezenta decizie Curtea transformă acest cadru într-o singură opțiune: obligația Parlamentului de a stabili un prag valoric în cazul infracțiunii de abuz în serviciu”, susține Livia Stanciu.

În opinia sa, în acest caz, CCR și-a depășit competențele, instituind o obligație pentru puterea legiuitoare.

“Se poate lesne constata că se adaugă astfel la considerentele Deciziei nr.405/2016, în sensul reinterpretării unor aprecieri cuprinse în considerentele acesteia și convertirea lor, cu încălcarea competenței Curții Constituționale, într-o obligație pentru legiuitor. Această obligație nu are însă niciun suport constituțional, pentru că nu este susținută de niciun dispozitiv de admitere a excepției de neconstituționalitate — nici cel al Deciziei nr.405/2016, care privește o cu totul altă problematică, și nici cel al prezentei decizii, câtă vreme soluția este de inadmisibilitate”, se arată în opinia concurentă.

În orice caz, aceste considerente, care nu se reflectă şi deci nu susţin în niciun fel dispozitivul deciziei de inadmisibilitate, nu pot avea caracter obligatoriu. Soluţia legislativă criticată reprezintă opţiunea legiuitorului, iar eventualele critici care tind la modificarea acesteia, invocând o omisiune legislativă, excedează competenţei Curţii Constituţionale. Instanţele constituţionale, indiferent de rolul pe care îl au sau şi-l asumă la un moment dat, mai mult sau mai puţin activ, nu pot deveni legiuitori. Curţile Constituţionale nu fac politica legislativă, nu creează legi, ele doar asigură supremaţia Constituţiei în limitele competenţei date de legiuitorul constituant. De aceea, orice considerente care tind să acrediteze un alt rol/alte competenţe ale Curţii Constituţionale nu pot fi reţinute, iar prezenta opinie concurentă este în sensul eliminării lor din cuprinsul motivării“, mai arată Livia Stanciu în Opinia concurentă.

Decizia CCR, luată după două luni și o săptămână

Plenul CCR a luat în dezbatere, în 6 iunie, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 248 din Codul penal din 1969, ale art. 297 alin. (1) din Codul penal şi ale art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, ridicată de Bombonica Prodana.

Curtea a reiterat, la acel moment, considerentele Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016, prin care a subliniat că revine Parlamentului sarcina de a reglementa valoarea pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de “abuz în serviciu”.

CCR a menţionat, în decizie, că nu are competenţa de a complini acest viciu normativ, întrucât şi-ar depăşi atribuţiile legale, acţionând în sfera de competenţă a Legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligaţia de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu.

Dragnea și Bombonica, judecați în dosarul cu 11 inculpați

Bombonica Prodana, fosta soţie a lui Liviu Dragnea, a invocat, la termenul din luna martie, o excepţie de neconstituţionalitate privind lipsa unei limite a prejudiciului pentru abuzul în serviciu.

Avocatul acesteia a precizat, în sala de judecată, că se impune trimiterea excepţiei spre CCR pentru că, în cazul Bombonica Prodana, prejudiciul este sub 50.000 euro şi nu ar intra sub incidenţa penală.

Cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost susţinută de către toţi avocaţii din cauză, inclusiv cel care îl reprezintă pe Liviu Dragnea.

Am văzut că toţi avocaţii susţin. L-am întrebat (pe avocat, n.r.) şi a spus că este o cutumă: când un avocat susţine sesizarea CCR, toţi susţin. Ceea ce constat eu este că marea problemă în România rămâne în continuare abuzul în serviciu“, a motivat Liviu Dragnea, la acel moment, după şedinţa de judecată, acţiunea avocatului său.

Astfel, excepţia de neconstituţionalitate a fost formulată, pe lângă Bombonica Prodana, de Alesu Floarea, Balaban Constantin Claudiu, Botorogeanu Adriana, Dragnea Nicolae Liviu, Gheorghe Nicuşor, Marica Valentina Mirela, Marineci Ionel, Miloş (fostă Ogrinja, fostă Drăghici) Rodica, Stoica Anisa Niculina, Şefu Olguţa, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Teleorman, potrivit ordinii de zi a CCR.

Angajate plătite din bani publici pentru a lucra la PSD

 

Bombonica Prodana este acuzată în dosar că “în perioadele 3 martie – 1 august 2008 şi 3 iulie 2009 – 1 august 2010, în calitate de coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei şi în calitate de şef Serviciu secretariat din cadrul DGASPC Teleorman, prin încălcarea cu ştiinţă atribuţiilor de serviciu, deşi a cunoscut faptul că două subordonate, încadrate în funcţia de referent la instituţiile pe care le conducea, nu s-au prezentat la serviciu şi nu au respectat prevederile contractului individual de muncă şi fişa postului, nu a întreprins niciun demers de sancţionare a persoanelor respective”.

Mai precis, angajatele au fost plătite din bani publici pentru a munci la sediul PSD Teleorman, al cărui șef era pe atunci Liviu Dragnea.

Patru inculpaţi, între care și cele două angajate, şi-au recunoscut faptele, apelând  la procedura simplificată de judecată, care le reduce din pedeapsă.

1 Shares
Se citește acum ...
-- publicitate --
video - emisiuni tv