Tăriceanu se disculpă pentru cei 25,7 mil. lei alocați firmei Tel Drum fără licitație în 2005
“În 2005 nu-l cunoșteam pe domnul Dragnea, nu știu dacă știam la vremea respectivă cine este președintele CJ Teleorman, eu eram la putere iar el în opoziție”!
Călin Popescu Tăriceanu susține că Raportul DGIPI întocmit în anul 2011 și publicat joi de Rise Project “nu are niciun fel de suport în realitate” și se apără spunând că în 2005, în calitate de prim-ministru, nu a stat să verifice unde s-au dus banii alocați fără licitație la inundații.
Raportul DGIPI arată că Guvernul Tăriceanu a dat fără licitație firmei Tel Drum suma de 25,7 milioane de lei pentru refacerea infrastructurii care a fost afectată de inundațiile din județul Teleorman.
“(…) Cei de la Rise Project, care dau publicității un așa-zis document furnizat de un serviciu de informații – dar acest document nu este certificat că ar fi furnizat de un serviciu de informații, punctul unu – și acest așa-zis document conține tot felul de legături aluzive care nu au niciun fel de suport în realitate. Am citit informația care a apărut, am aflat că în 2005 se conturau zorii prieteniei între mine și domnul Dragnea. Pot să vă spun că în 2005 nu-l cunoșteam pe domnul Dragnea, nici nu l-am cunoscut în 2005, nu știu dacă știam la vremea respectivă cine este președintele Consiliului Județean la Teleorman, eu eram în majoritatea politică de la acea dată, domnul Dragnea era în opoziție”, a afirmat Tăriceanu, într-o intervenție telefonică la postul Digi 24.
Vinovate, ministerele “de linie” și cel de Interne
Tăriceanu, care a fost prim-ministru în perioada 2004-2008, a precizat că nu premierul făcea lista obiectivelor pentru care se alocau bani în vederea reparării după inundații, ci ministerele “de linie” și cel de Interne.
“Au fost inundații. Guvernul a alocat bani pentru toate lucrările – sau, mă rog, pentru o parte din lucrările afectate din toată țara, nu într-un singur județ. Iar prim-ministrul nu stă să aloce fonduri pentru un obiectiv pe care îl indică raportul respectiv — un pod din județul Teleorman. Sunt ministerele de linie care se ocupă cu identificarea obiectivelor care trebuiesc reparate după inundații. Pot să vă dau câteva exemple: de exemplu, Ministerul Educației ne trimitea lista cu școlile, grăndinițele, spațiile de învățământ care au fost afectate, Ministerul Sănătății – cu infrastructura spitalicească, Ministerul Transporturilor – lista cu drumurile. Toate aceste informații erau colectate la Ministerul Administrației și Internelor, care făcea în final sumarul acestor obiective și propunea alocările de fonduri”, s-a apărat actualul președinte al Senatului.
“Este o intenție evidentă de distorsiune a realități”
“Așa încât pot să vă spun, în concluzie, că dacă toate documentele făcute de Rise seamănă cu acesta, înseamnă că e o calitate jurnalistică jalnică. Nu are nimic de-a face cu jurnalismul, ci cu o intenție evidentă de distorsiune a realității și cu intenția evidentă de a-l pune probabil în primul rând, nu vreau eu să mă consider piesa principală în acest puzzle, pe domnul Dragnea într-o lumină defavorabilă. Și sigur, în această operațiune, dacă se poate să fiu și eu inclus, nu ar strica, nu?”, a anticipat Tăriceanu că se ajunge și la el.
“Dragnea nu ar fi fost favorizat ca reprezentant al opoziției”
Cât îl privește pe Liviu Dragnea, “ca reprezentant al opoziției din 2005 cel mai probabil nu ar fi fost favorizat” la alocarea de fonduri în acea perioadă.
“Eu nu știu dacă nu sunt informații luate de colo și de dincolo, puse cap la cap, informații neverificate, așa cum v-am spus. Pentru că în primul rând, eu nu-l cunoșteam pe Dragnea, dânsul era atunci în opoziție. Cel mai probabil nu ar fi fost favorizat ca reprezentant al opoziției într-o situație în care fondurile guvernamentale urmau să fie alocate. Ca să fim realiști și să ne raportăm la realitățile din acea perioadă”, a insistat Tăriceanu.
El a adăugat că sumele pentru reparațiile după inundații erau alocate de către “guvernul din 2005” conform procedurii prevăzute de lege “sau cea care era prevăzută de lege la data respectivă”.
Președintele Senatului a mai spus că nu știe cine este chestorul Liviu Popa, cel căruia i-ar fi fost adresat, în calitate de șef al Poliției în 2011, documentul publicat de Rise Project.
“Probabil că această notă Poliția trebuia s-o înainteze dacă aveau informații certe în această privință, că s-ar fi petrecut anumite ilegalități, trebuiau să le înainteze aceste note către Procuratură, care urma să facă ancheta și să descopere care este încălcarea legalității și, dacă nu este încălcarea legalității, să închidă un dosar sau o anchetă”, a mai arătat Tăriceanu.
