Toader încă mai speră că va convinge oficialii europeni: “Raportul Comisiei de la Veneția este unul intermediar”

Ministrul Justiției va proceda la fel ca în fața CCR, când a susținut tertipul de “oportunitate” invocat de Tăriceanu pentru a anula ancheta DNA în cazul OUG 13.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat luni dimineață că Raportul Comisiei de la Veneția este unul “intermediar”, iar ministerul pe care îl conduce – adică el în persoană, așa cum a susținut în fața CCR agumentul de “oportunitate” invocat de Călin Popescu Tăriceanu pentru a anula ancheta DNA pe adoptarea OUG 13 – va “contribui la punctul de vedere oficial pe care îl va transmite România Comisiei de la Veneția înainte de definitivarea formei finale”.

„Este vorba despre un raport intermediar, ceea ce înseamnă că chiar dânșii, până la sesiunea din toamnă, îl vor definitiva, poate chiar completa”, a spus Tudorel Toader.

El a reamintit că este membru al acestui for european – fiind numit în 25 mai, de Dragnea și Tăriceanu, pentru un nou mandat de 4 ani:

„Inclusiv eu cunosc puterea recomandărilor Comisiei de la Veneția exprimate într-un aviz, fie el și intermediar”. 

Ministrul Justiției crede că îi va fenta pe cei din Comisia de la Veneția cu argumentele pe care le-a adus în fața CCR atunci când i-a susținut lui călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului,  tertipul de “oportunitate” pentru a anula ancheta DNA în cazul adoptării OUG 13 prin care fuseseră dezincriminate faptele de abuz în serviciu cu prejudicii mai mici de 200.000 de lei, pentru a-l salva pe Liviu Dragnea de dosarul “Bombonica”.

“În spațiul public s-a afirmat că România va formula un punct de vedere oficial pe care îl va transmite Comisiei de la Veneția înainte de definitivarea formei finale. În măsura în care  va fi solicitat în definitivarea acelui punct de vedere, evident că vom contrbui și noi”, a anunțat el.

Tudorel Toader a refuzat să comenteze criticile din Raportul Comisiei de la Veneția, dar și afirmațiile politicienilor referitoare la  despre cele trei legi ale Justiției.

“Eu de fiecare dată vă spuneam: să ne cunoaștem, să ne respectăm competențele. Ceea ce înseamnă că cele trei legi ale justiției au constituit inițiativă parlamentară. Ceea ce înseamnă că răspunsul cel mai adecvat îl primiți fie de la inițiatorii celor trei proiecte de lege, fie de la membrii Comisiei care le-au adoptat și le-au supus dezbaterii parlamentare”, a spus el.

Recomandările Comisiei de la Veneția

Iată câteva dintre recomandările Comisiei de la Venetia după modificarea Legilor Justiției:

• reconsiderarea sistemului de numire și demitere a procurorilor de rang înalt, pentru a asigura condițiile pentru o procedură neutră de numire / demitere prin menținerea în acest proces a președintelui României și a CSM, astfel încât să se echilibreze influența ministrului Justiției;
• renunțarea la schema de pensionare timpurie a magistraților;
• abrogarea sau definirea mai clară a prevederilor care permit procurorilor superiori ierarhic să invalideze, ca neîntemeiate, soluțiile date de procurori care fac dosarereexaminarea prevederilor privind revocarea membrilor CSM;
  • eliminarea restricțiilor propuse pentru limitarea libertății de expresie a judecătorilor și procurorilor;
  • renunțarea la înființarea unei secții speciale pentru anchetarea magistraților;
• suplimentarea prevederilor referitoare la răspunderea materială a magistraţilor prin declararea explicită a faptului că, în absenţa relei credinţe şi/sau a neglijenţei evidente, magistraţii nu sunt răspunzători pentru o soluţie care ar putea fi contestată de o altă instanţă.