Exim Bank

the GROUP

Borsec

Samsung

Carrefour

Deichmann

Dedeman

Metro

Auchan

 

Cotnari

ComputerLand

Sony

Arctic

Dacia

Rompetrol

Penny

Selgros

 POLITICĂ: La Parlament are loc Consiliul Național al PSD, urmat de CEx / Amnistia și grațierea, tot mai cerută la vârful partidului

Breaking News:
 

Atenție, afaceriști! Antifrauda are posibilitatea să vă țină în “șah etern”!

Avocatul Poporului trebuie să intervină și să solicite arbitrajul CCR!

Se tot vorbește în piață că din cauza foamei de bani a Alianței PSD & ALDE, dar și din cauza unei colectări defectuoase a taxelor și impozitelor la Bugetul de Stat, inspectorii ANAF & Antifraudă vor da iama în românii care au afaceri mici și mijlocii, ba chiar și în puținii concetățeni care se înscriu în tagma marilor contribuabili.

Ionuț Mișa – președinte ANAF
Tot în piață se mai spune că vârful de lance va fi Antifrauda, nu inspecția ANAF.

Iar istoria ANAF din descălecatul penalului și șefului de rețele evazioniste Gelu Diaconu – ajuns acum mare vedetă „pe sticlă” și care ne dă lecții de “colectare” după ce a făcut o reorganizare ANAF pentru baronii locali – ne învață că totul este posibil atunci când vine vorba despre inspectorii Antifraudă.

Dar cum de s-a ajuns în această situație în care “șahul etern” să fie dat afaceriștilor de către inspectorii Antifraudă și NU de cei de la inspecția fiscală? Răspunsul îl puteți găsi în textul de mai jos.

Până atunci, vă spunem că sintagma “șah etern” înseamnă că un control NU se încheie într-un termen rezonabil, ci rămâne deschis pe termen NELIMITAT pentru a crea o presiune tendențioasă asupra contribuabilului controlat!
În piață se spune că se practică această metodă de “șah etern” pentru a se obține foloase necuvenite de către unele grupări de tip mafiot, care au în componența lor și inspectori sau șefi ANAF.

Ei bine, ați gicit! Sub umbrela “bani pentru partid”, unii inspectori și șefii ANAF obțin “venituri necuvenite” pe care le albesc plasându-le în cartiere rezidențiale apărute ca ciupercile după ploaie în sateliții Capitalei – cum este Bragadirul primarului PNL Vasile Cimpoeru, din zona protejată de Marian Petrache, lider PNL.

Inspectorii Antifraudă, cu „șaretele” motorizate

Referitor la sintagma “șah etern”, merită să punctăm aici următoarea informație:

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decretat că termenul rezonabil pentru instrumentarea unui dosar penal NU trebuie să depășească 18 luni.

Cu alte cuvinte, orice control, orice inspector Antifraudă are la dispoziție maxim 18 luni să instrumenteze – conform Art 6, litera K din OUG 74/2013 – un control fiscal. Căci, ciudat sau NU, inspectorii Antifraudă au DREPTUL să instrumenteze o cauză fiscală – adică să folosească procedurile unui procuror în timpul unui… control fiscal!

Pentru a rezolva DILEMA controalelor inspectorilor de la Antifraudă și a înțelege ce DREPTURI și OBLIGAȚII au inspectorii Antifraudă, în data de 21 mai 2018 am solicitat un punct de vedere oficial din partea președintelui ANAF, Ionuț Mișa.

Iată întrebările SECUNDA:

Download (PDF, 197KB)

În 31 mai 2018 am primit răspuns la întrebările SECUNDA din partea lui Florin Ursu, inspector general Antifraudă. Iată-le:

Download (PDF, 273KB)

Așadar, în conformitate cu  OUG nr. 74/2013, în nobila misiune de a preveni şi combate fapte de evaziune fiscală şi fraudă fiscală şi vamală, inspectorii Antifraudă au următoarele drepturi:

  • efectuează controlul operativ şi inopinat;
  • operaţiuni de control operativ şi inopinat sub forma controlului curent sau tematic;
  • constatarea, analizarea şi evaluarea unui risc fiscal specific uneia sau mai multor activităţi economice determinate;
  • la orice acţiune de control participă minimum 2 inspectori antifraudă.

În conformitate cu aceeași OUG nr. 74/2013, inspectorii Antifraudă au obligația ca, la data începerii controlului

  • să se legitimeze,
  • să prezinte ordinul de serviciu permanent,
  • să completeze registrul unic de control, în mod corespunzător.
Florin Ursu, inspectorul general Antifraudă
Șah etern
Din acest moment vă rugăm să citiți cu mare atenție, chiar să dați print și să subliniați cu ROȘU.

La întrebarea noastră “Ce documente trebuie să prezinte contribuabilului inspectorii antifraudă când finalizează controlul?” am primit următorul răspuns OFICIAL:

“La finalizarea controlului antifraudă, inspectorii antifraudă au obligația de a întocmi și comunica contribuabilului verificat un proces – verbal (…) În situații determinate pot fi întocmite și alte documente în timpul controlului antifraudă, cum ar fi: proces-verbal de sigilare – desigilare, proces-verbal de ridicare/restituire de înscrisuri, invitație, notă explicativă (…)”

Dacă vom corobora răspunsul de mai sus cu următoarele două, vorbim despre “șahul etern”. Pentru că iată ce ni s-a comunicat OFICIAL:

“Totodată, în condițiile în care se constată săvârșirea unor fapte de natură contravențională, inspectorii antifraudă întocmesc proces verbal de constatare și sancționare a contravențiilor (…)”

Iar la întrebarea SECUNDA “Ce posibilități de contestare are contribuabilul controlat de Direcția Antifraudă Fiscală în cazul în care controlul Antifraudă durează mai mult de 30 de zile?”, răspunsul OFICIAL a fost:

“Durata invocată de maxim 30 de zile este reglementată la art. 134 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală (…) însă această prevedere legală NU se aplică controlului antifraudă (…)”

Așadar, UNEORI, dacă NU “miști din urechi” și NU “sari cu banul”, ești băgat în “șah etern” de către UNII inspectori Antifraudă aflați la ordinul UNOR șefi. Cum poți ieși din “șahul etern”? Foarte simplu: “marci banul”!
Victor Ciorbea – Avocatul Poporului
Scurte întrebări pertinente pentru Avocatul Poporului

De ce NU există un termen limită de control?

De ce NU există posibilitatea de a contesta un proces-verbal la o Comisie de Contestații din cadrul Ministerului Finanțelor și trebuie să te prezinți direct în Instanță – unde costă bani mulți?

De ce inspectorii Antifraudă au voie să “instrumenteze” o faptă fiscală?

De ce, la sfârșitul controlului, dacă NU se constată nicio fraudă fiscală conform solicitării unei instituții/persoană NU se oferă contribuabilului documentul care a stat la baza controlului?

Iar la ultima întrebare avem și una ajutătoare: “La finalul controlului inspectorii antifraudă întocmesc proces-verbal în 4 exemplare. Unde sunt predate/transmise aceste patru exemplare?”.

Și iată ce răspuns OFICIAL am primit:

Procesul-verbal circulă astfel:

  • exemplarul 1, la inspectorii antifraudă care au efectuat controlul;
  • exemplarul 2, la organul fiscal competent cu atribuţii de gestiune a dosarului fiscal;
  • exemplarul 3, la contribuabil;
  • exemplarul 4 (după caz), la organele de cercetare penală sau la instituţiile care au solicitat verificarea, în cazul în care au fost constatate împrejurări privind săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală în domeniul financiar-fiscal şi vamal sau în cazul în care procesul-verbal a fost încheiat pentru consemnarea unor fapte a căror verificare a fost solicitată de organele abilitate ale statului.

Și, în fine, la întrebarea “Ce proces-verbal întocmit de inspectorii antifraudă poate fi contestat de contribuabil și unde?” am primit următorul răspuns OFICIAL:

“Împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenţiilor se poate face plângere (…) în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia la instanța de judecată în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.”

Emily O’Reilly – Ombudsmanul UE
Avocatul Poporului și Drepturile Omului

Așadar, inspectorii Antifraudă au legea de partea lor. Pot oricând să țină în “șah etern” un contribuabil corect dar îndărătnic față de lacomii din ANAF.

Dar prevederile din legile fiscale nominalizate în răspunsul OFICIAL respectă oare litera și spiritul Constituției?

Pentru a clarifica situația de facto – se încalcă Drepturile Omului -, SECUNDA invită public Avocatul Poporului să se aplece cu seriozitate asupra acestor texte de lege și să solicite arbitrajul CCR!

SECUNDA va trimite o adresă către Avocatul Poporului. În funcție de răspunsul primit, ne vom adresa Ombudsmanului  – echivalentul Avocatului Poporului în Uniunea Europeană.

De ce la acest for UE din care face parte și România? Pentru că Ombudsmanul investighează diferite tipuri de administrare defectuoasă, precum:

  • comportament abuziv;
  • discriminare;
  • abuz de putere;
  • lipsa de informații sau refuzul de a furniza informații;
  • întârzieri nejustificate;
  • proceduri incorecte.       

În acest context, mai puteți citi…

Special pentru Ionuț Mișa, șeful ANAF! Antifrauda calcă totul în picioare – “pentru că poate”