Dobriţoiu, martorul perfect pentru procurorul Enache

Așa cum am scris ieri, vicepremierul Gabriel Oprea, președintele partidului de guvernământ UNPR, are un dosar penal la DNA: 30/P/2015. Dosarul este instrumentat de procurorul Aurelia Enache. Dosarul face referire la MS 132/2010 dat de Oprea – pe vremea când era ministrul Apărării – în baza HG S-1019/2010, ambele secretizate abuziv. Iar cum succesorul său la Apărare, Corneliu Dobrițoiu, a anulat MS 132/2010, doamna anchetator are un martor de mare calibru în această cauză, care poate torpila blindajul uneperistului Gabriel Oprea. Iar Dobrițoiu, și el cu pete pe epoleți, are ce negocia – că așa e în politică, vorba lui Traian Băsescu către Ponta!

Două vorbe despre procurorul Enache

Traseul profesional al doamnei Aurelia Enache, un procuror foarte apreciat/depreciat de superiori, a fost extrem de ciudat într-o lume ce se presupune că este democratică – cu justiție independentă, cu magistrați inamovibili. După ce a trimis în judecată nume grele pe vremea când lucra la DIICOT, Aurelia Enache a fost exilată în provincie de binomul Alina Bica-Georgiana Hosu aflat la şefia Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Organizate.

După câteva luni, Aurelia Enache a fost “recuperată” de Laura Codruța Kovesi și angajată, cu acordul CSM, la DNA. În aceste zile ce l-au demascat în fața opiniei publice pe un personaj lipsit de caracter şi cinic – vicepremierul Gabriel Oprea -, cele două doamne din DNA, Aurelia Enache și Laura Codruța Kovesi, pot face lumină într-un dosar penal în care același politician laș este acuzat de abuz în serviciu și abuz de funcție.

Abuz în serviciu

Gabriel Oprea este acuzat de “abuz în serviciu” și de “abuz de funcție”.

A comis infraciunea de “abuz în serviciu”, conform Art. 297 C.P. și Art. 13 din Legea 78/2000, prin faptul că a emis ordinul MS 132/2010, în baza HG S-1019/2010, inițiată tot de suspectul Oprea – decizii secretizate abuziv deoarece se referă la pensiile militarilor și nu la manevre militare ce pot avea statut de operațiuni secrete.

Anexa 1 de la ordinul secret MS 132/2010 dat de Gabriel Oprea NU îndeplinește toate prevederile din HG nesecretizat 1295/2001. Prin manevrele operate, Oprea le-a creat un imens avantaj financiar cadrelor ieșite la pensie începând cu 1 ianuarie 2011. Mai precis, au fost încadrate la categorii speciale militari care nu aveau acest drept.

Abuz de funcție

Oprea este acuazat și de “abuz de funcție”, conform Art. 292 C.P., prin faptul că s-a folosit de autoritatea și de influența funcției sale de ministrul al Apărării în scopul obținerii de beneficii abuzive, la ieșirea la pensie, de către cadrele din posturile de conducere ale diverselor comandamente, inclusiv de către cele din MApN, afalte în subordinea sa.

De asemenea, utilizând bani publici şi defavorizând marea masă a pensionarilor civili, Gabriel Oprea le-a dat, prin pensiile nesimţite, foloase necuvenite unor militari în marea lor majoritate membri UNPR. Urmare a acestui ordin secret dat de ministrul Oprea, și alți militari în rezervă s-au înscris “voluntar” în UNPR.

Manevra Oprea

Practic, ministrul Oprea, prin Anexa nr. 1 la M. 116/2002, urmare a H.G.-S 1019/2010 și a M.S. 132/2010, a aruncat în aer orice principiu al clasificării în grupele de muncă. Pentru a aduce în UNPR cât mai mulți rezerviști, Oprea a înlocuit riscul profesional ca unic factor de încadrare într-o grupă sau alta de muncă, cu criterii total obscure.

Așa se explică de ce ministrul Oprea a dorit să secretizeze o hotărâre de guvern și un ordin de ministru. Oprea a clasificat H.G.-S 1019/2010 si M.S. 132/2010 pentru a masca manevra de a aduce în UNPR cât mai mulți rezerviști pentru alegerile locale, dar şi parlamentare.

Dovezi pentru Enache

Alte dovezi cu privire la abuzul în serviciu cu consecinţe deosebit de grave comis de vicepremierul Gabriel Oprea ca fost ministru al M.Ap.N: prin ordinul secretizat, a adus mari prejudicii bugetului Apărării, respectiv statului român – şi vorbim de miliarde de lei.

Vă oferim spre lectură explicațiile Lt. col. (rz) Alexandru Nicolae Teodoreanu date la DNA doamnei procuror Aurelia Enache. Documentele atașate acestor explicații au fost primite și înregistrate la DNA sub numărul 15056, în 31 august anul acesta.

Ordinul Militar “R-26500 Elita”

De ce au fost clasificate H.G.-S 1019/2010 si MS 132/2010? Pentru a nu afla opinia publica ca in M.Ap.N. toate majoretele au grupa speciala pentru un fals risc profesional! La acest moment, grupele de munca aplicabile militarilor sunt prevazute in urmatoarele acte normative:

2001. H.G. nr. 1294/2001. De retinut: Art. 6. “Locurile de muncã si activitãtile cu conditii deosebite, speciale si alte conditii, specifice pentru cadrele militare în activitate, sunt precizate în anexele nr. 1-6*), corespunzãtoare institutiilor prevãzute la art. 1 si care fac parte integrantã din prezenta hotãrâre”. *) Anexele nr. 1-6 se comunică numai instituţiilor interesate.
2002. Anexa nr. 1 originala la H.G. 1294/2001 este destinata M.Ap.N.
2003. Atentie, anexa la H.G. nr. 1294/2001 clasifica grupele de munca en-gros, detalierea pe posturi fiind realizata prin norme metodologice proprii fiecarui minister. De retinut! Anexa 1 originala la H.G. 1294/2001 nu esta secreta, nefiind realmente nimic de ascuns.

III.  M. 116/2002 constituie metodologia de aplicare a H.G. 1294/2001 la M.Ap.N., deci face parte din H.G. 1294/2001. Este neclasificat! De retinut Art. 9: “(1) Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii care au trecut în rezervă potrivit prevederilor legale în vigoare începând cu data de 10.04.2001, beneficiază de drepturile acordate prin Hotărârea Guvernului nr. 1294/2001 şi prin prezentele norme metodologice, pentru perioada cuprinsă între data dobândirii calităţii de cadru militar şi data trecerii în rezervă.”

2002. Anexa nr. 1 originala la M. 116/2002. Anexa reia clasificarea en-gros pe grupele de munca din Anexa nr. 1 la H.G. 1294/2001, dar o detaliaza pe posturi. De retinut! Ca si in cazul Anexei 1 originale la H.G. 1294/2001, nici Anexa nr. 1 la M. 116/2002 nu esta secreta, nefiind realmente nimic de ascuns.

De aici încep misterele, mai ceva ca la Roșia Montană!

2010. H.G.-S 1019/2010. Clasificat. Nu se cunoaste continutul. Cunoastem doar ca NU abroga H.G. 1294/2001. Mai cunoastem ca H.G.-S 1019/2010 a inlocuit Anexa nr. 1 originala la H.G. 1294/2001 cu clasificarea grupelor de munca en-gros, cu o alta anexa. In concluzie, H.G.-S 1019/2010 se rezuma ca principiu, la inlocuirea Anexei nr. 1 cu clasificarea en-gros a grupelor de munca la H.G. 1294/2001. Si atunci care este scopul clasificarii H.G.-S 1019/2010? Ascunde ceva noua anexa despre care nu trebuie sa aiba la cunostinta opinia publica?
2011. Noua Anexa nr. 1 la H.G. 1294/2001 impusa prin H.G.-S 1019/2010, are continut clasificat. Desi anexa initiala nu avea nimic de ascuns, cea noua mascheaza ceva. Ce oare, doar nu contine planurile de actiune ale Romaniei contra Chinei?

VII. M. 116/2002 ramane nemodificat ca ordin propriu-zis. Insa pentru a-i fi inlocuita vechea anexa nr. 1 urmare a aparitiei unei noi anexe prin H.G.-S 1019/2010, este necesar si un ordin de ministru.

VIII. M.S. 132/2010. Este ordin de ministru. Clasificat si acesta, fiind urmare a H.G.-S 1019/2010 la fel de clasificata. De retinut: M.S. 132/2010 nu abroga M. 116/2002. M.S. 132/2010 se rezuma ca principiu, la inlocuirea Anexei nr. 1 cu grupele de munca detaliate la M. 116/2002, astfel incat acestea sa corespunda cu clasificarea dupa noua anexa nr. 1 impusa de H.G.-S 1019/2010.

2002. Noua Anexa nr. 1 la M. 116/2002. Clasificata si aceasta. Teoretic, intrucat a ajuns de vreo 2 ani in spatiul public. De la aceasta anexa, putem deduce cu usurinta de ce a au fost clasificate atat H.G.-S 1019/2010, cat si M.S. 132/2010.

Încadrări artificiale

Analizand cu atentie continutul noii Anexe nr. 1 la M. 116/2002, se observa de la ani lumina distanta ca aceasta incalca insasi prevederile H.G. nr. 1294/2001.

Apare o incadrare artificiala in grupe de munca superioare a unor posturi care nu prezinta nici pe departe riscul profesional care sa justifice incadrarea in respectivele grupe.

Art. 1/H.G. nr. 1294/2001. “Locurile de muncă şi activităţile cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerul Justiţiei, în sensul prezentei hotărâri, se definesc după cum urmează:

1. a) locurile de muncă şi activităţile cu condiţii deosebite sunt cele care implică existenţa unor factori de risc generaţi de specificul activităţii militare, cu repercusiuni asupra sănătăţii şi/sau capacităţii de acţiune a cadrelor militare;
2. b) locurile de muncă şi activităţile cu condiţii speciale sunt cele care implică existenţa unor factori de risc ridicat, generaţi de specificul activităţii militare, cu repercusiuni grave şi ireversibile asupra sănătăţii şi/sau capacităţii de acţiune a cadrelor militare;
3. c) locurile de muncă şi activităţile cu alte condiţii sunt cele care implică pericol permanent de vătămare corporală gravă, invaliditate, mutilare, suprimare a vieţii ori de pierdere a libertăţii – captivitate, terorism, răpiri, luări ca ostateci ori alte asemenea situaţii – şi pentru care nu se pot lua măsuri de prevenire sau de protecţie.

Noua Anexa nr. 1 la M. 116/2002, urmare a H.G.-S 1019/2010 si a M.S. 132/2010, arunca in aer orice principiu al clasificarii in grupele de munca, inlocuind riscul profesional ca unic factor de incadrare intr-o grupa sau alta de munca, cu criterii total obscure.

De exemplu: seful de personal dintr-un CMJ/CMZ este incadrat artificial in grupa conditii speciale pentru “factori de risc ridicat, generaţi de specificul activităţii militare, cu repercusiuni grave şi ireversibile asupra sănătăţii şi/sau capacităţii de acţiune”(!!!), alaturi de un militar care executa lucrari de distrugeri si care este supus in mod real unor riscuri, iar un jurist sta alaturi de un militar din Sectia Tehnologii Chimice, ultimul fiind de asemenea supus unor riscuri reale. Pe langa ei, la gramada si functionarii din C.S.P sau din D.F.C. Alt exemplu: un magistrat militar sau un oarecare care cica apara interesele M.Ap.N. in fata Parlamentului, intra tot artificial in grupa cu cel mai inalt risc profesional alte conditii pentru “pericol permanent de vătămare corporală gravă, invaliditate, mutilare, suprimare a vieţii ori de pierdere a libertăţii – captivitate, terorism, răpiri, luări ca ostateci ori alte asemenea situaţii – şi pentru care nu se pot lua măsuri de prevenire sau de protecţie”, alaturi de piloti, parasutisti si pirotehnisti (!!!!).

Acum poate intelegem cu totii de ce au fost clasificate H.G.-S 1019/2010 si M.S. 132/2010. Clasificarea actelor normative respective mascheaza faptul ca acestea incalca criteriile de incadrare intr-o grupa sau alta de munca si care trebuie sa aiba la baza exclusiv riscul profesional si nu importanta unei functii sau a alteia.

Semne de întrebare

Ca urmare a lipsei de transparenta (nu anexa, ci continutul efectiv al H.G.-S 1019/2010 si al M.S. 132/2010 reprezinta dezlegara enigmei), raman si alte semne de intrebare.

Art. 9 din M. 116/2002 prevede: “(1) Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii care au trecut în rezervă potrivit prevederilor legale în vigoare începând cu data de 10.04.2001, beneficiază de drepturile acordate prin Hotărârea Guvernului nr. 1294/2001 şi prin prezentele norme metodologice, pentru perioada cuprinsă între data dobândirii calităţii de cadru militar şi data trecerii în rezervă.” Daca H.G.-S 1019/2010 si M.S. 132/2010 nu abroga articolul mentionat din M. 116/2002, rezulta fara indoiala ca de prevederile H.G.-S 1019/2010 si M.S. 132/2010, trebuie sa beneficieze toate cadrele care s-au pensionat dupa data de 10.04.2001.

Revenind la incadrarea artificiala intr-o grupa de munca sau alta, Conform  O.U.G. 1/2011, in baza anexei nr. 3, art. 3 (3) c), personalul din grupa extrema alte conditii beneficiaza de o vechime suplimentare in serviciu de 12 luni la fiecare an lucrat in astfel de conditii.

Aparent personalul din grupa alte conditii este departajat fata de personalul din grupa imediat inferioara ca risc profesional numita conditii speciale si care beneficiaza de  o vechime suplimentara in serviciu de 6 luni la fiecare an lucrat in astfel de conditii. In realitate nu este deloc asa! In baza anexei nr. 3, art. 14 b) si c), atat personalul din alte conditii cat si personalul din conditii speciale beneficiaza de aceeasi majorare de 50% pentru fiecare an lucrat fiecare in conditiile sale de munca.

Din Legea nr. 263/2010. Se cunoaste prea bine ca la revizuirea pensiilor, cei care au avut cel mai mult de pierdut sunt cei din grupa alte conditii carora le-a fost calculata pensia exact ca la grupa conditii speciale. Insumand datele, este evident ca in practica cele 2 grupe sunt una si aceeasi.

Analizand inca o data Noua Anexa nr. 1 la M. 116/2002 si coreland-o cu cele mentionate despre deviatiile legislative ale OUG nr. 1/2011 si ale Legii nr. 263/2010, rezulta ca atat majoretele din M.Ap.N. cat si personalul din grupa extrema alte conditii primesc aceeasi majorare de 50% pentru riscul profesional. Asa s-a ajuns ca un cercetas prin parasutare sau un pilot de incercare sa beneficieze de aceeasi 50% majorare pentru riscul in munca la fel ca un furier-sef la vreun CMJ, un sef de popota sau ca un redactor-sef la vreun ziar al armatei, desi fac parte din grupe diferite de munca.

Avantajul oferit de Gabriel Oprea a saltat din pix cu o treapta la grupele de munca pe cei aflati la pensie, manevra care in final s-a dovedit a fi si o farsa si o eroare. Astfel un sef de microstructura pe la vreun B.O.B. de partid, de la fanfara sau de la cazarmare s-a trezit in conditii speciale cu 50% spor de risc la fel ca un militar de la protectia antitero sau ca un scafandru din grupa alte conditii!