Şova & Neaga au dat pe tavă contracte fabuloase de la CNADNR, fără licitaţie

Nu trebuie să fii mare procuror DNA ca să observi şmecheria pe bani publici operată pentru clientela politică: în timp ce Executivul Ponta anunţa că ţara va fi invadată de viscol, directorul general al CNADNR, Narcis Neaga, la ordinul ministrului Dănuţ Coman Şova, a încheiat în mare grabă – doar două zile -, prin metoda încredinţării directe, zeci de contracte de deszăpezire în valoare de circa 23 de milioane de euro.

Şi, după cum bine ştiţi, ţara a fost scoasă de sub nămeţii cât casa nu de firmele plătite gras de tandemul Şova-Neaga din banii „poporului USL”, ci de Armată şi Jandarmerie. Evident, pe alţi bani de la „poporul USL”! Cum de s-a ajuns în această situaţie nu este nici o noutate, fiecare guvern apelând la aceeaşi metodă. Iar procurorii DNA, coordonaţi de Codruţa Kovesi, nu ar avea prea multă bătaie de cap pentru a demonstra manevra ilegală concepută de ministrul păpuşar Dănuţ Coman Şova şi pusă în practică de marioneta Narcis Neaga. Doar să vrea. Noi îi punem la dispoziţie doamnei Codruţa Kovesi o anchetă jurnalistică.

Kovesi se poate sesiza din oficiu

Mai întâi, tandemul Şova-Neaga a aruncat pe piaţă ideea că firmele specializate nu doresc să participe la licitaţii, pe motiv că CNADNR a impus condiţii draconice. Adică ministrul Şova şi directorul Neaga se fac că apără vistieria statului! Apoi, vreme de trei luni, duetul Şova-Neaga a mimat, pe toate canalele media, că luptă pentru banii poporului cu patronii lacomi ai companiilor abonate la contractele cu CNADNR. În paralel, în spatele uşilor închise, păpuşarul şi marioneta au negociat cu anumiţi patroni încredinţarea contractelor fără licitaţie, în regim de urgenţă. Evident, nu pe ochi frumoşi!

Odată cu venirea ninsorilor, Şova şi Neaga i-au invitat pe patronii firmelor deja selectate să vină la negocieri directe, în regim de urgenţă. Şi, culmea! De data aceasta, proprietarii companiilor „de casă” nu s-au mai plâns de condiţiile draconice şi s-au grăbit să semneze contractele de deszăpezire.

Rămâne de văzut dacă procurorii Laurei CodruţaKovesi se vor sesiza din oficiu şi vor demara o anchetă asupra modului în care ministrul Şova şi directorul Neaga au organizat repartizarea a 44% din contractelor de deszăpezire, în valoare de circa 23 milioane de euro, prin încredinţare directă. Nota bene: această manevră a fost realizată de tandemul Şova-Neaga în doar două zile, în perioada 23-24 ianuarie 2014.

Anchetatorii DNA au de făcut un singur pas: să meargă la sediul CNADNR – aşa cum au dat năvală pe la alte ministere şi consilii judeţene, dar şi la recenta licitaţie de la Complexul Energetic Oltenia, când l-au săltat în cătuşe pe escrocul Gruia Stoica – şi să ridice toată corespondenţa purtată de echipa lui Neaga cu firmele care au obţinut contractele prin încredinţare directă. Spunem asta pentru că procurorii DNA au elementele unei manipulări grosolane şi cinice a opiniei publice, plus a unei hemoragii financiare coordonate de o organizaţie de tip mafiot ce i-a avut în frunte pe ministrul Dănuţ Coman Şova şi pe directorul CNADNR, Narcis Neaga.

„Retardatul” Neaga, marioneta lui Şova

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale – CNADNR deţine pâinea şi cuţitul pentru cele mai bănoase contracte din banii publici. Iar feliile se împart după aranjamentele din culise făcute de şefii companiei de stat cu drumarii care au în sânge tehnica „para-ndărăt”: până de curând indestructibilul Mircea Pop şi – tot un om de casă al ministrului Dănuţ Coman Şova – „retardatul” Narcis Neaga („gratulat” aşa într-o intervenţie televizată de către Augustin Hagiu, preşedintele Confederaţiei Naţionale Rutiere, după ce a fost scos din minţi de deciziile aberante ale lui Neaga de a închide drumurile naţionale şi autostrăzile şi de a interzice camioanele pe puţinele şosele care mai erau practicabile în cele 5 zile de ninsori şi viscol din ianuarie. La puţin timp, şeful CNADNR a înţeles mesajul reprezentantului transportatorilor şi l-a sunat în aceeaşi seară pe cel care l-a umilit în public, i-a spus că are dreptate şi l-a invitat la negocieri pentru a rezolva problemele semnalate de Hagiu.).

Şova l-a furat pe Oprea

Bugetul pentru deszăpezire, care se cifrează la aproape 100 de milioane de euro anual, este o sursă constantă de venit pentru firmele abonate la contractele cu statul. În fiecare an, firmele câştigătoare sunt aceleaşi: „regii asfaltului” se transformă iarna în „regii zăpezilor”. Iarnă de iarnă, scandalurile cu deszăpezirea se ţin lanţ. Anul trecut, fostul şef al CNADNR, machiavelicul clujean Mircea Pop, a fost demis de premierul Victor Ponta la presiunile mass-mediei după ce acesta chefuia de zor la Bâlea Lac, în timp ce traficul rutier era paralizat în toată Moldova, pe cod portocaliu de viscol şi ninsori. Ministrul Dănuţ Coman Şova l-a păstrat însă pe Pop interimar pe aceeaşi funcţie şi chiar l-a lăudat pentru „performanţele” de la rezilierea contractului cu Bechtel – şeful CNADNR fiind chiar unul dintre artizanii celui mai păgubos contract încheiat vreodată de România. Însă în august, Mircea Pop a făcut-o lată şi nu a mai putut fi salvat: şi-a măritat fata într-un lux demn de un salariat al statului român: la un castel din Italia, cu invitaţii transportaţi cu avionul la business clas. PUTEREA a semnalat imediat sfidarea şi premierul n-a mai avut încotro, astfel că l-a demis definitiv. Însă Şova a reuşit să-i fure o mină de aur vicepremierului Gabriel Oprea, liderul UNPR fiind protectorul politic al şmecherului Mircea Pop.

Succesorul lui Pop, Narcis Neaga, s-a remarcat recent printr-un exces de zel absurd: le-a cerut transportatorilor înzăpeziţi pe drumurile închise circulaţiei de CNADNR – după ce firmele clientelare de deszăpezire nu au fost capabile să le menţină practicabile – să se pozeze în coloană ca să dovedească ulterior că valabilitatea rovinietei le-a expirat din acest motiv şi nu pentru că nu au plătit-o. Evident, cu paguba rămasă tot în buzunarul transportatorilor. Dar Neaga voia să pozeze în salvatorul şoferilor de camioane care ar fi primit amenzi. Însă vicepremierul Liviu Dragnea i-a dat peste nas în direct, speriat vizibil de gogomănia „retardatului” Narcis Neaga – inspirat caracterizat de Augustin Hagiu, preşedintele Confederaţiei Naţionale Rutiere.

Dar, aşa cum ne-am obişnuit – şi chiar blazat -, în România un rău este înlocuit cu un alt rău. Am scăpat de Pop, un director profund corupt, şi ne-am pricopsit cu o copie perfectă: Narcis Neaga. Iar deciziile din această iarnă luate la deszăpezire de marioneta Neaga sub coordonarea păpuşarului Şova sunt cele mai bune argumente pentru a afirma că noul director al CNADNR este un manager calat pe corupţie şi nu pe respect faţă de populaţia care a votat USL şi care achită indirect, print taxe şi impozite, factura deszăpezirii.

Neaga cu contractele, Şova cu interesele

Anul acesta, în ianuarie, Executivul Ponta a prins două zile cu cod roşu de ninsori şi viscol şi a declarat stare de alertă, pentru a trimite Armata în şapte judeţe să deszăpezească drumurile, după ce firmele câştigătoare a licitaţiilor – şi a banilor aferenţi – nu au avut capacitatea tehnică de a interveni în timp util şi eficient. A fost ocazia perfectă pentru şeful CNADNR, Narcis Neaga, să atribuie „pe genunchi”, în plină perioadă de viscol, mai multe contracte de zeci de milioane de euro, prin negociere directă, sub pretextul urgenţei. Patronii companiilor clientelare asta şi aşteptau.

Fumigena Şova, satirizată de Guran

În toate cele cinci zile de ninsori şi viscol care au măturat jumătatea de sud a României, Dănuţ Coman Şova a stat ascuns într-o locaţie apropiată de LES. Evident că avea prognoza meteo şi ştia ce o să vină peste ţară, dar nu s-a sinchisit să se deplaseze, deşi drumurile naţionale şi autostrăzile se află în parohia sa de ministr al Marilor Proiecte. A apărut pe 28 ianuarie, când nu mai era nici cod galben, şi ne-a spus că este mulţumit de acţiunea de deszăpezire coordonată de CNADNR. Mai mult, a calculat câtă zăpadă au ridicat de pe drumuri subalternii lui de la compania de stat: în trei zile, 24-27 ianuarie, aproximativ 2,26 milioane de tone. Adică cei 17.700 km de drumuri şi autostrăzi pe care îi are România au avut un strat mediu de 35 de centimetri, pe care oamenii lui Neaga le-au curăţat până la asfalt. Această declaraţie a cinicului ministru PSD, Dănuţ Coman Şova, îi umileşte pe jumătate dintre şoferii României care s-au războit timp de două săptămâni cu troienele care au cotropit drumurile naţionale.

Tâmpenia expusă de falsul posesor de diplome LSE a fost repede amendată cu un cartonaş roşu de către binecunoscutul realizator de televiziune Moise Guran, la celebra rubrică „BiziDay”, difuzată pe 28 ianuarie pe TVR1.

Ingineriile tandemului Şova-Neaga

Unul dintre motivele pentru care cele câteva zile de ninsoare din iarna aceasta au blocat o Românie întreagă este faptul că CNADNR a lansat licitaţiile de deszăpezire pentru 2013/2014 în iunie anul trecut, dar a încheiat contractele abia în pragul iernii.

De ce a amânat licitaţiile directorul CNADNR, Narcis Neaga, omul ministrului Dănuţ Coman Şova? Pentru a oferi firmelor de casă – printre care şi cea a ginerelui lui Vasile Blaga – contracte bănoase fără să mai treacă prin indiscretele licitaţii publice. Efectul mizerabilei manevre puse la cale de tandemul Şova-Neaga a fost văzut de întreaga ţară: jumătate din România a rămas descoperită la ninsoare. Singurii câştigători au fost patronii firmelor de construcţii care au încheiat contractele cu statul.

„În ciuda faptului că ştie din experienţa anilor trecuţi că multe dintre licitaţiile pe care le derulează sunt în cele din urmă contestate şi se pot anula, Neaga de la CNADNR a lansat aceste licitaţii foarte târziu. Din această cauză ne-am trezit că doar 56% din drumuri sunt acoperite de aceste contracte-cadru. În rest, s-au făcut nişte negocieri directe”, a spus, la un post tv, Otilia Nuţu, expert în probleme de infrastructură şi consultant la Banca Mondială.

Astfel, cele mai multe contracte, în valoare de zeci de milioane de euro, au fost atribuite exact în Ajunul Crăciunului, când toată lumea era atentă la sarmale şi mai puţin la licitaţiile de deszăpezire. Între Crăciun şi Anul nou, CNADNR a acordat 18 contracte prin licitaţii la care s-au prezentat doar cât o firmă cu ofertă valabilă. Contractele-cadou de Moş Crăciun au avut o valoare totală de 150 milioane de lei, fără TVA. Aceste „pomeni” au fost acordate de tandemul Şova-Neaga pentru deszăpezirea drumurilor naţionale din judeţele Constanţa, Timiş, Cluj, Dolj, Braşov, Teleorman, Ilfov, pe următorii doi ani.

Dragnea, servit

Printre câştigători se numără un client nelipsit de la contractele de deszăpezire: firma Tel Drum Alexandria, în umbra căreia se află vicepremierul Liviu Dragnea. De la privatizarea acesteia, în 2002, între firma în cauză şi cele deţinute de familia vicepremierului Dragnea au existat relaţii strânse de afaceri. Potrivit sistemului electronic de licitaţii publice, în cazul Secţiei de Drumuri Naţionale (SDN) Alexandria, CNADNR a primit doar o ofertă valabilă pentru deszăpezirea din iarna aceasta şi următoarea: cea a Tel Drum Alexandria. Valoarea contractului este de 15,28 milioane de lei – cel mai valoros contract acordat de tandemul Şova-Neaga, deşi SDN Alexandria are, de departe, mai puţini kilometri de administrat decât alte secţii de drumuri naţionale.

Şi Theodor Berna a luat o halcă

Compania Teloxim a primit, pentru 5 milioane de euro, deszăpezirea pe zona Tulcea-Constanţa-Brăila. Firma îi aparţine omului de afaceri Theodor Berna, care este etichetat în presa locală drept „viceregele asfaltului”. Compania sa este abonată la contracte pe bani publici în judeţele din sud-estul ţării.

General Trust Argeş, deţinută de omul de afaceri Cătălin Spătaru, a primit 1,5 milioane de euro pentru deszăpezire, în aceeaşi perioadă, în Slatina şi Craiova. Compania General Trust Spătaru este supranumită „regele asfaltului din Argeş” şi are şi ea drum deschis la contractele cu statul.

În zona Braşov-Miercurea Ciuc-Sfântu Gheorghe, deszăpezirea a fost adjudecată, pentru 5,5 milioane de euro, de compania Multipland SRL, care apare pe lista firmelor anchetate de Consiliul Concurenţei pentru licitaţii câştigate în mod dubios.

Exemplele de acest fel pot continua, dar îi lăsăm pe procurorii Codruţei Kovesi să se delecteze cu ele, dar mai ales cu patronii lor, la cafeaua de dimineaţă.

Cod roşu pentru contractele cu dedicaţie

După ce a cheltuit zeci de milioane de euro pentru contracte de deszăpezire, directorul Narcis Neaga a constatat la sfârşitul lunii ianuarie 2014, în plin viscol, că o mare parte din reţeaua de drumuri naţionale este complet descoperită.

A fost un bun pretext pentru tandemul Şova-Neaga de a mai cheltui zeci de milioane de euro pentru a face cadou alte contracte, de data aceasta prin încredinţare directă. În judeţele Bacău şi în Vrancea (pentru cel din urmă Guvernul instituind starea de alertă), contractele de deszăpezire au fost semnate rapid pe 23 şi 24 ianuarie, chiar înainte de viscolul din weekend.

În total, CNADNR a atribuit contracte de aproape 215 milioane de lei (circa 48 milioane de euro) pentru deszăpezirea autostrăzilor şi drumurilor naţionale din sudul şi sud-estul României, zona cea mai afectată de viscolul şi ninsorile din perioada 24-27 ianuarie. Însă aproape 100 milioane de lei au fost atribuiţi nu prin licitaţie deschisă, ci prin negociere directă, fără anunţ de participare.

Şase câştigători ai cadourilor CNADNR

Printre beneficiarii contractelor date cadou de cod roşu de către CNADNR se numără:

1). Teo Trans Consulting – firma fratelui lui Răzvan Emil Teodorescu, proaspăt demis de la şefia achiziţiilor CNADNR, pentru conflict de interese. Se constată însă că demiterea nu a încurcat afacerile fratelui său pe bani publici, căci Teo Trans Consulting a primit cadou de la naşul Narcis Neaga, pe 23 şi 24 ianuarie, două contracte: unul în Vrancea, de 303.000 de lei, şi altul în Bacău, de 404.000 de lei – în total, 707.000 de lei.

2). Agro Bratu Zoo Com este o altă firmă înnobilată de tandemul Şova-Neaga cu două contracte de „extremă urgenţă” în Vrancea şi Bacău, ce însumează 5,1 milioane de lei. Agro Bratu Zoo este deţinută de Cătălin Bratu. Despre Agro Bratu Zoo Com, subprefectul de Vrancea, Cristi Misăilă, spunea în decembrie 2013 că a adus doar două utilaje în teren. Cu toate acestea, directorul Neaga i-a mai încredinţat contracte chiar în ajunul stării de alertă decretate de Executivul Ponta.

3). Cos & Alex SRL a primit un contract cu încredinţare directă, în valoare de 930.000 de lei, tot în 24 ianuarie. Firma este deţinută de Cosmin Petrea, fiul candidatului PNG la Primăria din Homocea.

4). Argecom este o societate aflată în insolvenţă din 2013, dar Narcis Neaga nu s-a sfiit să-i ofere un contract cu încredinţare directă pentru deszăpezirea Bacăului, în valoare de 2,8 milioane de lei. Firma Agrecom este deţinută de Gheorghe Axinte, om de afaceri cu conexiuni transpartinice.

5). G.I. Nona Service a primit în dar de la marioneta Neaga un contract de deszăpezire în valoare de 1,1 milioane de lei. G.I. Nona Service este proprietatea lui George Ion.

6). Rad-Trans a primit de la tandemul Şova-Neaga un contract de doar 273.000 de lei.

Oficial, autorităţile motivează prin „urgenţa situaţiei” atribuirea în grabă a contractelor, susţinând că… ninsoarea nu putea fi prevăzută. Este o minciună grosolană dacă luăm în discuţie faptul că Administraţia Naţională de Meteorologie – ANM a prognozat din timp că iarna grea va veni în România la mijlocul lunii ianuarie 2014. Textual, justificarea tandemului Şova-Neaga sună astfel: „Situaţie de urgenţă extremă survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă”.

Pe româneşte, ministrul Dănuţ Coman Şova şi directorul Narcis Neaga habar n-au că iarna ninge. Par surprinşi că, an de an, o parte din ţară este sub nămeţi în fiecare iarnă, că România este bântuită nu numai de politicieni corupţi, ci şi de viscol, că ANM este o instituţie din parohia Executivului din care fac parte şi ministrul Şova, şi CNADNR. Dar cei doi nu se dau în lături să facă publică o motivaţie lipsită de cel mai elementar bun-simţ.

Contract de deszăpezire pentru o autostradă nefinalizată

Ultima ilegalitate marca Şova-Neaga s-a consumat zilele acestea. Inteco Holding şi Romprest Service au câştigat, în Ajun de Crăciun, de la DRDP Timişoara, un contract de aproximativ 3 milioane de euro pentru deszăpezire în 2013-2014 pe autostrada Dumbrava-Pecica (68 kilometri), care este nefinalizată!

Inteco Holding, din judeţul Arad, este administrată de Iulian Ovidiu Palcu, un bun prieten al primarului Aradului, Gheorghe Falcă. În ultimii ani, Palcu a încasat milioane de euro de la adminstrația publică din Arad.

Suma de 3 milioane de euro nu s-a dovedit suficientă pentru deszăpezire, aşa că CNADNR a mai atribuit, la începutul lunii februarie 2014, încă un contract de circa 6 milioane de euro pentru întreţinerea „peticului” de autostradă pe timp de iarnă în perioada 2013-2015.

Dacă la prima licitație de deszăpezire a segmentului de autostradă Dumbrava-Pecica, din decembrie, CNADNR a primit două oferte, la licitația din ianuarie 10 ianuarie 2014 s-a prezentat doar asocierea Inteco Holding & Romprest Service.

Demisie cu scandal: chef la deszăpezire

În ianuarie anul trecut, premierul Victor Ponta i-a cerut demisia lui Mircea Pop din funcţia de director general al CNADNR, pentru că – alături de întreg staff-ul companiei – a petrecut la o petrecere la Bâlea Lac, în timp ce Moldova se afla sub cod portocaliu de viscol şi ninsori – anunţat din timp de meteorologi. Pentru directorii din CNADNR nu a contat că sute de şoferi au rămas înzăpeziţi în trafic, iar utilajele de deszăpezire erau inexistente. S-au ascuns într-o cabană la Bâlea Lac, la o şedinţă de „plan operativ” privind bilanţul pe anul trecut şi proiectul de buget pe 2013. „Şedinţa” s-a prelungit într-un chef de weekend, iar cum – se ştie – ninsorile şi viscolul vin de obicei la sfârşit de săptămână, staff-ul CNADNR a fost luat din nou pe nepregătite.

Însă nici actualul şef al CNADNR, Narcis Neaga, nu a reuşit să se remarce prin competenţă, ci prin propunerea aberantă ca transportatorii înzăpeziţi să se pozeze pentru a demonstra ulterior, când primesc amenda, că rovinieta le-a expirat nu din cauza lor, ci pentru că au fost blocaţi pe drum. CNADNR, deţinătoarea sistemelor de verificare a rovinietei, avea la dispoziţie alte metode, dar Neaga nu le-a luat în calcul.

Sute de milioane de euro pentru deszăpezire

Peste 172 milioane de euro este suma totală pe care Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a estimat că o poate cheltui pentru deszăpezire în iarna din acest an şi din iarna viitoare, potrivit calculelor bazate pe datele din sistemul de licitaţii publice.

Utilajele de deszăpezire, plătite şi când stau

CNADNR plăteşte utilajele firmelor cărora le-a atribuit contractele de deszăpezire chiar şi atunci când acestea staţionează. Aşa reiese din datele aflate în documentaţia de atribuire. Aceasta este o procedură standard instituită de Compania de Autostrăzi, de care clientela politică beneficiază din plin. „În situaţia în care perioada de staţionare pentru mijloacele de mecanizare staţionate în baze depăşeşte 72 de ore consecutiv, plata se va confirma şi efectua numai pentru 8 ore din 24, cu tarif de staţionare”, se arată în modelul de contract de servicii elaborat de CNADNR prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara pentru SDN Caransebeş.

Moţiunea deszăpezirii, trimisă la reformulare

Deputaţii PDL, alături de cei ai PP-DD, au depus luni, la Cameră, o moţiune simplă pe tema deszăpezirii, intitulată „Îmbogăţirea baronilor PSD şi PNL sau reţeta teledeszăpezirii marca Ponta”. Conducerea acestui for a Legislativului a returnat, marţi, iniţiatorilor textul moţiunii, cerându-le reformularea acesteia, pe motivul nerespectării procedurilor parlamentare.

Secretarul Camerei Deputaţilor, Niculae Mircovici, a explicat că în textul moţiunii se făcea referire la un număr de cinci miniştri, şi nu era clar ce ministru trebuie invitat la dezbaterea moţiunii pentru a răspunde. Secretarul Camerei a invocat o decizie a Curţii Constituţionale, conform căreia moţiunea simplă priveşte unul sau cel mult doi miniştri. Fostul ministru al Transporturilor, deputatul PDL Alexandru Nazare, a susţinut că România a avut „o teleînzăpezire cu nouă comandamente, timp de șapte zile”. În acest timp, a spus Nazare, miniștrii au stat mai mult la televizor, iar președinții de consilii județene au fost plecați în străinătate, iar prefecții s-au încurcat și ei în ce aveau de făcut și s-au înzăpezit. „Ca să nu treacă neobservată această minciună care ne costă foarte mult pe toți, pentru că deszăpezirea are un cost foarte mare, noi depunem astăzi o moțiune în care am cuprins aberațiile deszăpezirii la nivel central și local”, a arătat fostul ministru.

P.S.: Pentru cele câteva zile de ninsoare în care este necesară prezenţa utilajelor în teren, „regii zăpezilor” din România încasează aproape triplu pe kilometrul deszăpezit faţă de firmele de profil din ţările nordice, care au şase luni de iarnă grea. Concret, companiile româneşti îşi umplu buzunarele cu câte 1.600 de euro pentru fiecare kilometru!