Exim Bank

the GROUP

Borsec

Samsung

Carrefour

Deichmann

Dedeman

Metro

Auchan

 

Cotnari

ComputerLand

Sony

Arctic

Dacia

Rompetrol

Penny

Selgros

JUSTIȚIE: Curtea de Apel București, așteptată să decidă dacă Băsescu a colaborat cu Securitatea / POLITICĂ: CCR va judeca pe 16 octombrie contestația lui Tăriceanu privind numirea lui Meleșcanu președinte la Senat 

Breaking News:
 

Bullying-ul s-a mutat din școli și pe Internet. Fenomenul nociv a scăpat de sub control

Abuz emoțional și fizic asupra copiilor de către alți copii, denumit  bullying, este cunoscut de câteva decenii în mediul școlar însă de câțiva ani expansiunea fără precedent a rețelelor sociale online l-a mutat în mediul virtual şi este numit de specialiști cyberbullying.

Iuliana Fulas - psiholog

Efectele bullying-ului asupra sănătății psihice a copiilor pot varia de la forme mai puțin grave la forme extrem de grave, cum sunt crize de identitate, anxietate, depresie, tulburări de comportament, sau gânduri suicidale, este de părere psihologul Iuliana Fűlaș.

“Unii copii mai puternici se folosesc de forță pentru a exercita superioritatea față de cei mai slabi decât ei. Bullying-ul se manifestă printr-un comportament de hărțuire și intimidare de durată, prin folosirea etichetelor, amenințărilor, umilirii, jignirilor, răspândirii de zvonuri false și, desigur, prin agresivitate fizică. Motivele pentru care elevii hărțuiesc și agresează alții elevi sunt: dorința de a-i domina pe ceilalți, de a fi populari, de a avea putere și de a fi respectați de restul grupului. Întotdeauna este atacat punctul slab al victimei, iar dacă acesta este afectat, hărțuitorii își vor continua acțiunile de umilire și mai mult”, explică Fűlaș.

În opinia specialistului, în spatele acestui comportament există o stimă de sine scăzută a hărțuitorului, compensată prin agresivitate, prin dorința de a atrage atenția, chiar dacă într-un mod negativ.

De regulă, părinții acestor copii sunt autoritari sau agresivi, iar ei adoptă comportamentul învățat acasă.

Psihologul Iuliana Fűlaș a conturat și un profil al victimelor fenomenului de bullying: aceștia sunt, de cele mai multe ori, elevi supraponderali sau subponderali, poartă ochelari,  au o stimă de sine scăzută, sunt vulnerabili si nu se pot apăra singuri sau cei care fac parte din familii cu situații financiare precare.

De cealaltă parte, hărțuitorii sunt cei care doresc să devină populari cu orice preț au temperament inflexibil, nu sunt empatici, ba chiar se bucura când fac rău celorlalți. Ei nu au o relație bună cu părinții și, de regulă, sunt cei care au părinți cu un statut social superior.

Hărțuitorii de pe Internet

 Cyberbullying-ul se referă la hărțuirea prin telefon, prin email, sau în rețelele de socializare online, prin răspândirea de materiale compromițătoare, cum sunt fotografii reale sau trucate, filmulețele denigratoare realizate în școală sau în afara ei (mai ales cele de natură sexuală) ori crearea de conturi false, cu scopul de umilire a copiilor care devin victime.

“Este important ca profesorii să înțeleagă acest tip de comportament, să nu-l confunde cu un conflict banal între elevi și să nu-l ignore. Ei trebuie să înțeleagă că acești copii doresc atenție și putere și trebuie să-i îndrume către un psiholog. Copiii trebuie să învețe, în școli, cum să facă față situațiilor dificile, cum să-și transforme agresorii în prieteni – de exemplu să-i trateze cum își doresc ei să fie tratați. Dacă le răspund cu furie, se transformă în victime. Dacă sunt învățați să nu reacționeze cu furie, vor câștiga “jocul puterii” arătându-le respect agresorilor, iar aceștia vor raspunde în același mod. Oamenii se poartă după principiul oglinzii: dacă se poartă frumos, comportamentul frumos va fi oglindit și vor raspunde în același mod”, declară psihologul Iuliana Fűlaș.

Autoritățile trebuie să ia în serios fenomenul

Psihologul Iuliana Fűlaș afirmă că fenomenul trebuie luat în serios în România iar autoritățile să acorde o mai mare importanță atât bullying-ului din școli, cât și celui de pe Internet, pentru protecția drepturilor copilului.

“În școli trebuie să existe educația psihologică, prin educarea și dezvoltarea inteligenței emoționale. Mai mult, această dezvoltare a inteligenței emoționale este bine să înceapă de la gradiniță iar copiii să fie învățați cum să-și gestioneze mai bine emoțiile și sentimentele și cum să-și canalizeze furia și frustrarea în scopuri constructive, și nu distructive. Bullying-ul și Cyberbullying-ul sunt comportamente învățate, care pot fi prevenite și stopate, printr-o mai închegată relație școală-părinti-autorități”, explică psihologul Iuliana Fűlaș.

Totodată, specialistul afirmă că adolescența este un moment critic pentru dezvoltarea personalității antisociale, iar elevii cu comportament de tip bullying și cyberbullying de astăzi sunt viitorii tineri cu comportamente antisociale, consumatori de droguri, alcool etc..

0 Shares