“Nu antibiotice la-ntâmplare!”, campanie lansată de Ministerul Sănătății

Campania “Nu antibiotice la-ntâmplare!”, ce constă într-un spot tv, a fost lansată, luni, de Ministerul Sănătății, pentru a limita tratamentele cu astfel de produse care pot produce mutaţii ale bacteriilor ce le face mult mai greu de combătut.

În perioada campaniei vor fi distribuite 50.000 de cutii de pseudo-medicamente pe care este scris “Nu antibiotice la-ntâmplare!” și în care sunt inserate flyere de informare asemănătoare cu cele de medicamente, dar care conţin sfaturi şi recomandări privind consumul de antibiotice.

Această campanie are şi sprijinul Asociaţiei Colectiv, care a asigurat tipărirea celor 50.000 de cutii.

“Avem pentru medicii de familie 12.000 de cutii, avem pentru medicii prescriptori în spitale 13.000 de cutii și avem pentru pacienți 25.000 de cutii, care vor fi distribuite de către asociațiile de studenți mediciniști și studenții de la Farmacie. Vom avea 10.000 de postere în spitale”, a precizat ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu.

,,Lansăm această campanie pentru că este important ceea ce face fiecare dintre noi. Încercăm să ne adresăm astfel mai multor categorii, medicilor, pacienţilor, producătorilor. Încercăm să îi facem pe toţi să înţeleagă că pentru a conserva eficienţa antibioticelor acestea trebuie utilizate doar atunci când sunt necesare. Utilizate atunci când nu este nevoie de ele nu au cum să aibă eficienţa dorită, dar au riscuri foarte mari. Selectează germenii rezistenţi şi favorizează apariţia infecţiilor cu clostridium dificille”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

Vlad Voiculescu a precizat că, în prezent, peste 600.000 de români apelează în fiecare zi la tratamente cu antibiotice, deşi mulţi dintre aceştia fie nu au nevoie de ele, fie medicii care le prescriu nu cunosc foarte bine protocoalele medicale.

Cu cât antibioticele sunt folosite mai frecvent, cu atât rezistența bacteriană la antibiotice este accelerată, astfel că s-a ajuns ca în ultimele decenii acest lucru să se amplifice, a atras atenția ministrul.

Vlad Voiculescu a mai explicat că sunt boli și intervenții medicale majore care afectează apărarea antiinfecțioasă a organismului, imunitatea, și fac ca viața pacientului să depindă de antibiotice. Boli grave cum ar fi marile arsuri, tratamente pentru transplantul de organe, chimioterapia sau îngrijirea prematurilor riscă să devină fie greu de tratat, fie imposibil de tratat din cauza creșterii rezistenței la antibiotice a bacteriilor periculoase care pot infecta acești pacienți, a susținut el.

90% din consumul de antibiotice are loc în afara spitalului

Voiculescu a afirmat că peste 90% din consumul de antibiotice are loc în afara spitalului, pentru infecții tratate la domiciliu.

,,Corupţia generează rezistenţă la antibiotice! În societăţile unde există corupţie regulile sunt încălcate, nu sunt respectate ghiduri şi protocoale terapeutice, eliberarea medicamentelor se face fără prescripţie, nu se respectă măsurile de izolare a pacienţilor infectaţi cu germeni multirezistenţi. Prescriptorii recomandă antibiotice inutile fie din lipsa informaţiilor medicale actualizate, fie din vina pacientului sau a familiei care insistă pentru un anumit tratament, fie datorită persuasiunii companiilor farma, fie din teama de a fi culpabil dacă nu le prescriu. Dacă nu se iau măsuri energice, estimările arată că până în anul 2050, în toată lumea se vor înregistra 10 milioane de decese produse de infecţii cu germeni rezistenţi”, a explicat ministrul Voiculescu.

Pe locul 2 în UE

Gabriel Popescu, consilierul ministrului Sănătății, a spus că România a atins al doilea nivel de consum de antibiotice la mia de locuitori între statele UE.

“Asta înseamnă în termeni mai simpli că peste 600.000 de români iau în fiecare zi antibiotice sau, altfel spus, că într-un an de zile media este de cam 12 zile de tratament antibiotic pentru care concetățean al nostru”, a declarat medicul.

Președintele Asociației Colectiv GTG 3010, Eugen Iancu, a vorbit la conferința de presă despre fiul său, care a decedat în urma incendiului din clubul Colectiv de acum un an și care “după trei săptămâni de spitalizare a murit cu cinci bacterii”.

“Între timp am aflat că aceste bacterii se dezvoltă și din cauza unei neadministrării corecte a antibioticelor. (…) Copilul meu a fost tratat din primele săptămâni de internare cu antibiotice date preventiv, pentru că nu erau analize făcute (…). Odată ajunși în străinătate, pacienții nu au mai beneficiat de același tratament. Acolo de bază era igiena, izolarea și de-abia la urmă antibioticul. (…) Atât eu, personal, cât și asociația pe care o conduc dorim să ne implicăm în astfel de programe de atenționare a populației, de schimbare în bine a ceea ce nu se întâmplă bine în sistemul medical. Aceste antibiotice luate în abuz, din păcate, nu sunt cea mai bună cale”, a afirmat președintele Asociației Colectiv GTG 3010.