Exim Bank

the GROUP

Borsec

Samsung

Carrefour

Deichmann

Dedeman

Metro

Auchan

 

Cotnari

ComputerLand

Sony

Arctic

Dacia

Rompetrol

Penny

Selgros

JUSTIȚIE: Curtea de Apel București, așteptată să decidă dacă Băsescu a colaborat cu Securitatea / POLITICĂ: CCR va judeca pe 16 octombrie contestația lui Tăriceanu privind numirea lui Meleșcanu președinte la Senat 

Breaking News:
 

Psiholog: Dependenţa de cumpărături este o tulburare psihică

Dependenta de cumpărături este similară cu adicţia de droguri, alcool, jocuri de noroc sau mâncatul compulsiv, şi apare pe fondul unor carenţe afective din copilărie sau pe fondul evenimentor traumatizante petrecute la maturitate.

magazin-masini-strada-zapada-iarna-22-Jean-Mihai-PALSU-550x339

“Oamenii încearcă să compenseze lipsa afectivităţii, lipsa atentiei sau lipsa aprecierii, umplând golul interior cu obiecte, chiar dacă le sunt sau nu folositoare. În spatele acestei dependenţe se află depresia, anxietatea, sentimentele de culpabilitate, tulburările de personalitate (de exemplu, tulburarea borderline are ca simptom cumpărăturile excesive). Când sunt reduceri sau oferte gratuite, se pot observa foarte uşor persoanele cu aceste comportamente compulsive, ei nu au capacitatea de a rezista tentaţiei ofertelor, si au nevoie de ajutor specializat”, consideră psihologul Iuliana Fűlaș.

Astfel, simpla vedere a etichetelor de reduceri, anunţate cu litere mari şi rosii de magazine, stimulează creşterea tensiunii sanguine, produce o stare de agitaţie, creşte nivelul adrenalinei şi, în cazul multor români, acest stimul vizual îi “forţează” să cumpere mai mult decât de obicei, este de părere specialistul.

Un alt factor de care comercianţii se folosesc pentru a le “excita” simţurile cumpărătorilor este mecanismul conform căruia doar 5% sunt iniţiatori, iar restul de 95%, imitatori, cei care sunt influentaţi de acţiunile celorlalţi.

Astfel, dependenţa de cumpărături în timpul reducerilor este puternic influenţată de procesul de imitare.

“Aceste strategii de marketing au în spate mecanisme psihologice, iar dorinţa românului de a imita este foarte mult exploatată de vânzători. Mai mult, comercianţii mai folosesc şi alte arme de influenţă, precum reciprocitatea sau raritatea. Reciprocitatea face referire la obligaţia de a întoarce favoarea. Spre exemplu, când un vânzător îţi oferă un produs la un preţ foarte mic sau chiar gratuit, oamenii simt instinctiv nevoia de a se revanşa pentru „favoarea” primită. Acest lucru îi împinge pe mulţi români să cumpere mai mult decat de obicei de la acelaşi comerciant. Societatea ne-a educat în această direcţie, şi anume să întoarcem favorurile şi să nu oferim necondiţionat”, afirmă psihologul Iuliana Fűlaș.

Potrivit specialistului, factorii care au amplificat aceste comportamente compulsive, pe lângă carenţele afective din copilărie sau evenimentele traumatizante petrecute la maturitate, se numără perioada de haos şi furturi imediat după căderea comunismului, dar şi criza financiară.

“În psihicul colectiv există destul de bine împregnată credinţa conform căreia dacă tu ai, posibil să ai din furt, şi poţi să-mi dai şi mie gratuit”, conchide psihologul Iuliana Fűlaș.

1 Shares