România Educată. Iohannis vrea regândirea evaluării elevilor şi studenţilor

Președintele Klaus Iohannis a lansat miercuri seară, la Cotroceni, Raportul România Educată, precizând că nu este programul său electoral și nici proiect de lege, dar va începe consultările şi discuţiile cu partidele politice şi cu guvernanţi despre viitorul sistemului de educaţie.

“România Educată” propune măsuri până în anul 2030, precum o rata de promovare de cel puţin 80% a testării de la finalul educaţiei gimnaziale şi 75% cea de promovare a examenului de bacalaureat din totalul colectivităţii.

De asemenea, între propuneri se numără reintroducerea tezelor unice naţionale, care să aibă pondere în admiterea la liceu. Preşedinţia aduce şi două concepte noi, la nivel de bacalaureat, respectiv BAC-ul aplicat şi licenţa profesională.

Totodată, programul vizează ca, până în anul 2030, cel puţin 30% dintre copiii de 0-3 ani să fie incluşi în educaţia ante-preşcolară, iar cel puţin 95% dintre copiii de 3-5 ani să fie incluşi în educaţia preşcolară.

Proiectul are ca ţinţă, până în 2030, clasarea în primele 30 de state de pe mapamond, în cadrul testelor PISA şi organizarea de politici ţintite spre reducerea numărului de instituţii de învăţământ cu rate de promovare mai mici de 50%.

Klaus Iohannis a prezentat situaţia existentă cu privire la sistemul de educaţie:

„Avem, de exemplu, rezultate foarte bune la olimpiade, olimpiade internaţionale. Ne mândrim cu aceşti copii. Este foarte bine. Deci, avem elite. Dar avem la capătul celălalt – 40% din absolvenţii ciclului gimnazial sunt ceea ce se numeşte analfabeţi funcţional. Dacă le dai un text, ei îl citesc şi nu înţeleg nimic sau aproape nimic. Problemă mare, şi s-a propagat.Unul din cinci elevi, unul din cinci elevi părăseşte prea devreme şcoala obligatoriu. Deci, daţi-vă seama, 20% dintre copiii României pleacă înainte să termine şcoala. Unde pleacă? Nu prea ştim. Sunt copii cărora le fură cineva şansa de viitor. Sunt copii, majoritatea, care se pierd undeva. Foarte puţini pot fi recuperaţi. Deci, avem rezultate, ca să zicem aşa, amestecate. Nu e bine. Dacă vrem, însă, să construim un sistem foarte solid, trebuie să ne punem întrebarea ce fel de pregătire vrem să dăm tinerelor generaţii. Pentru ce anume să-i pregătim? Pentru viaţă, da. Pentru o carieră, da. Pentru o meserie, sigur că da. Dar ce meserie? Pentru meseriile secolului XX este un pic greşit. Noi trebuie să îi pregătim pentru meseriile secolului XXI, evident. Dar care sunt acestea?”.

Șeful statului a mai spus că elevii trebuie să beneficieze de o educaţie de calitate:

„Ce vrem? Vrem să găsim răspunsul, soluţia pentru o educaţie de calitate pentru toţi, pentru toţi copiii şi tinerii României. Căutăm un sistem flexibil, căutăm un sistem care-i integrează pe toţi. Ambiţia mea este ca niciun copil din România, niciun tânăr din România să nu rămână în afară. Trebuie să găsim soluţii care-i integrează pe toţi. Vă amintiţi? Am avut, cred că acum doi ani, un BAC la care au picat jumătate. Este o catastrofă naţională aşa ceva şi este cea mai proastă notă pentru sistemul actual. Nu ne permitem să pierdem niciun copil în România! Asta îmi doresc eu cu proiectul «România Educată». Avem multe propuneri. Ele vor fi dezbătute, îmbunătăţite, comentate, criticate – foarte importantă critica, dar, vă rog, critica constructivă, nu critica destructivă. Câteva dintre propuneri, am spicuit împreună cu echipa mea – încă o dată, câteva, nu asta este baza proiectului: măsuri pentru reducerea ratei deosebit de ridicate de părăsire timpurie a şcolii. Nu dorim să mai rămână copii pe dinafară”..

 “România educată” propune şi creşterea conectivităţii la nivel UE cu privire la învăţământul superior:

„Propunem creşterea conectivităţii internaţionale, învăţământului superior, schimbul de idei. Nu vrem să ne izolăm, vrem să fim conectaţi. Vrem să fim conectaţi la sistemul european, la sistemul internaţional.Extinderea accesului la educaţie timpurie, adică creşe, grădiniţe, pentru cât mai mulţi copii încă de la o vârstă fragedă – asta atinge două chestiuni esenţiale. Una: aceşti copii sunt pregătiţi mai bine pentru şcoală.

Doi, îi lasă pe părinţi să meargă la serviciu. Regândirea evaluării elevilor şi studenţilor – evaluarea pe care o folosim noi este cam la nivelul anilor, nu ştiu, ’60, ’70.

Le dăm note, trecem în catalog, facem mediile, la sfârşitul anului facem statistici, hârtii peste hârtii, le trimitem la inspectorat, la minister, şi?

Cred că nu este suficient, această evaluare trebuie să genereze un feedback, pentru fiecare elev în parte, pentru fiecare părinte în parte, în aşa fel încât lucrurile să se constituie instrumente eficiente nu numai de evaluare, ci şi de corectare, de îmbunătăţire a performanţelor şi – de ce nu? – de corectare a sistemului.

Mult de lucru. Dezvoltarea unui sistem mai bun de formare a cadrelor didactice – până la urmă, ca să funcţioneze, avem nevoie de dascăli dedicaţi, bine formaţi, cu performanţe notabile, respectaţi în societate, remuneraţi corespunzător, cu o bază materială serioasă, adaptată nevoilor unei şcoli moderne. Acestea sunt câteva dintre propunerile pe care le facem în acest program”, a conchis Klaus Iohannis.