Iohannis, în plenul PE: Pledez pentru consolidarea proiectului european

Preşedintele Klaus Iohannis a pledat marţi, în alocuţiunea susținută în plenul Parlamentului European (PE) cu referire la viziunea României pe tema viitorului Uniunii Europene, “pentru unitate, coeziune, solidaritate şi pentru calea europeană comună în eforturile de consolidare a proiectului european”.

“Parcurgem un nou capitol în devenirea şi consolidarea proiectului european în care avem nevoie de elaborarea unei noi viziuni cu privire la viitorul Uniunii. Din această perspectivă, pledez ferm pentru unitate, coeziune, solidaritate şi pentru calea europeană comună în eforturile de consolidare a proiectului european, cheia centrală a demersurilor noastre trebuie să rămână unitatea. Pentru România, acest principiu reprezintă însăşi esenţa proiectului european care i-a dat acestuia capacitatea de a face faţă provocărilor multiple cu care Uniunea s-a confruntat până în prezent”, a afirmat şeful statului, în discursul său.

El a arătat că în ultimul deceniu UE a fost marcată de provocări multiple – de la criza financiară şi economică, criza migraţiei, atacurile teroriste până la ascensiunea mişcărilor populiste.

“A fost un deceniu în care Uniunea a trebuit să înveţe şi să se adapteze din mers”, a spus Iohannis.

“Uniunea Europeană este un proiect evolutiv. Noile realităţi, atât de la nivelul statelor membre, cât şi din plan global, impun o dezvoltare şi o consolidare a proiectului european şi, în niciun caz, o repunere în discuţie a principiilor fundamentale pe care proiectul european a fost clădit. O Uniune puternică nu trebuie să fie realizată în detrimentul unităţii. Avem nevoie de o Uniune incluzivă, care nu lasă în urmă niciun stat şi niciun cetăţean european. Din acest punct de vedere, o Europă cu mai multe viteze sau o Uniune a cercurilor concentrice nu pot reprezenta o soluţie în măsura în care dorim menţinerea caracterului unitar şi indivizibil al Uniunii Europene, care îi conferă valoare şi credibilitate în relaţia sa cu restul lumii. Preşedintele Juncker spunea anul trecut că Europa trebuie să îşi regăsească suflul, să respire cu ambii plămâni, cel estic şi cel vestic. Eu sper ca viitorul nostru împreună ne va arăta, de asemenea, că Europa are o singură inimă. O inimă care bate prin noi toţi, care ne uneşte, de la est la vest şi de la nord la sud, care face ca cetăţenii noştri să se identifice şi să se definească în mod natural ca europeni. Trebuie să ne asumăm acest ideal comun şi, dacă este necesar, să ne adaptăm şi să recalibrăm instrumentele prin care putem să îl atingem”, a mai spus Klaus Iohannis.

Preşedintele a susţinut că noua etapă în care va intra Uniunea Europeana începând cu anul 2019 şi pe care România, în calitatea sa de preşedinţie rotativă a Consiliului Uniunii Europene, o va pregăti împreună cu celelalte state membre şi cu instituţiile europene va fi una fructuoasă.

“Sunt încrezător că Summitul de la Sibiu, din 9 mai 2019, va reprezenta un reper în proiecţia privind viitorul unei Uniuni mai puternice, mai unite, mai coezive şi mai democratice. Depinde de puterea, înţelepciunea şi voinţa noastră – state membre, instituţii europene şi cetăţeni europeni – ca acest obiectiv să devină realitate. (…) Summitul de la Sibiu este un moment important pentru consolidarea fundaţiei acestui viitor. Un viitor comun, un viitor democratic, un viitor optimist. Viitorul Uniunii Europene nu se poate edifica decât cu participarea şi implicarea directă şi activă a cetăţenilor europeni. Îmi doresc ca Sibiul să fie un moment de sensibilizare pentru cetăţenii europeni. Cetăţenii vor măsuri concrete şi rezultate tangibile. Vor veşti pozitive despre pace, securitate şi prosperitate. De asemenea, cetăţenii trebuie să vadă că lucrăm pentru a proteja şi consolida simbolurile majore ale Uniunii: moneda euro, piaţa internă, spaţiul Schengen şi libertatea de circulaţie. În acelaşi timp, cetăţenii noştri au nevoie de mai multă coeziune. Iar coeziunea nu este doar ambiţia noilor state membre, care au un nivel mai redus de convergenţă economică, ci este o necesitate pentru membrii mai vechi ai Uniunii”, a subliniat Klaus Iohannis. 

Președintele a mai spus că aderarea la zona euro “cât mai curând posibil” este pentru România “un obiectiv național fundamental”.

Totodată, preşedintele a arătat că în România există o dezbatere politică, el precizând că este hotărât să rămână implicat în a le garanta românilor păstrarea valorilor democratice, regulilor şi principiilor unui stat de drept şi continuarea unei lupte foarte dure, grele, dar drepte a luptei împotriva corupţiei.

“În decembrie 1989, noi, românii, am decis că nu mai suportăm dictatura comunistă şi am înlăturat-o. De atunci construim o democraţie pe care noi, românii, ne-o dorim bazată pe ceea ce se numeşte valori democratice europene, valorile UE. În aceşti aproape 30 de ani, România s-a schimbat, s-a schimbat profund. Suntem o ţară din estul Europei care în continuare crede în democraţia de tip european. România este o ţară cu o economie în creştere, care reprezintă un pol de stabilitate în regiunea geografică în care ne regăsim, este o ţară care aspiră la statutul de lider în domenii precum cele pe care le-am menţionat, România este o ţară apreciată şi responsabilă pentru securitatea pe care o livrează şi în regiune şi în NATO şi în altă parte. Noi, românii, am înţeles demult că nu putem rămâne receptori de ajutor şi de securitate, dar trebuie să ne asumăm un rol mult mai greu în care credem – cel de furnizor de securitate şi asta facem. România este un stat de drept, este un stat democratic. În România există o dezbatere politică şi în România există o democraţie foarte vie. Nu vreau să intru în detalii ale dezbaterii interne din România, dar pot să vă asigur că eu sunt hotărât să rămân implicat pentru a garanta românilor păstrarea valorilor democratice, regulilor şi principiilor unui stat de drept şi continuarea unei lupte foarte dure, grele, dar drepte a luptei împotriva corupţiei”, a declarat Iohannis.

În contezt, șeful statului a arătat că românii sunt conectaţi activ la valorile civice şi au dovedit acest lucru când a fost nevoie să apere statul de drept şi democraţia.

“2018 este anul Centenarului României Moderne, care înseamnă pentru noi nu atât analize retrospectiv-istorice, cât, mai ales, proiecţii de viitor. În aceşti 100 de ani, am învăţat unele lecţii importante, trecând prin experienţe şi perioade nefericite. Iar lecţia democraţiei este una dintre cele mai importante. De aceea apreciem cu atât mai mult valorile familiei europene. Din acest motiv, România este o ţară profund ataşată proiectului european. Avem o societate vibrantă şi dinamică, în continuă evoluţie. Suntem o democraţie tânără, care are resursele pentru a se perfecţiona. Românii sunt conectaţi activ la valorile civice. Au dovedit-o cât se poate de clar, şi-au făcut auzită vocea atunci când a fost nevoie să apere statul de drept şi democraţia. Românii au voinţa şi forţa de a merge mai departe pe drumul european pe care şi l-au asumat. Este ambiţia de a depăşi orice obstacole pentru a rămâne puternic ancoraţi în marea familie europeană din care facem parte în mod fundamental”, a spus Iohannis, la dezbaterile din PE privind viitorul Europei.

Şeful statului a arătat că tânăra generaţie crede în Europa şi se implică în dezbateri privind viitorul UE de o manieră pozitivă şi optimistă.

“Din entuziasmul acestor tineri remarcabili se hrăneşte şi optimismul nostru privind viitorul Europei. Totodată, entuziasmul lor ne obligă în mod deosebit la responsabilitate. Avantajul acestui val de entuziasm care vine dinspre România provine, în primul rând, din forţa lui de a inspira şi a retrezi reflexul apărării democraţiei, care nu este un dat, ci presupune o responsabilitate continuă de a o îngriji, apăra şi promova”, a mai spus Iohannis.

Preşedintele Iohannis a afirmat că România este în prezent o ţară dinamică şi orientată spre viitor, menţionând că una dintre firmele româneşti este de câţiva ani lider mondial în soluţii de apărare şi securitate cibernetică şi că o companie iniţiată de doi tineri ingineri a devenit, în această primăvară, primul ”unicorn” românesc, ajungând la o evaluare de 3 miliarde de euro şi unul dintre liderii globali în roboţi software, automatizare şi inteligenţă artificială.

În context, el a precizat că economia datelor este viitorul, iar sectoarele româneşti de IT&C şi creativ au una dintre ponderile cele mai mari din PIB-ul naţional din întreaga Uniune.

De asemenea, acesta a arătat că România susţine activ o Uniune Europeană care investeşte în siguranţa cetăţenilor săi.

“Pentru România, în calitate de stat membru care gestionează una dintre cele mai mari frontiere externe ale UE, securitatea este un domeniu prioritar, în care am demonstrat deja că performăm în toate privinţele. Suntem capabili, astăzi, să fim un furnizor de securitate, la cele mai înalte standarde, pentru întreaga Uniune, aşa cum o facem deja în cadrul NATO. Ca stat membru al Uniunii, vom acorda o importanţă specială continuării măsurilor menite să reducă fragmentarea spaţiului european de securitate. Avem datoria să protejăm toţi cetăţenii, indiferent dacă aceştia se află sau nu în statele din spaţiul Schengen. Acest lucru este posibil doar printr-o aplicare integrală la frontiera externă a Uniunii, de către toate statele membre, a instrumentelor de securitate de ultimă generaţie”, a spus Iohannis.

El a vorbit şi despre momentul aderării României la UE.

“În urmă cu 11 ani, când România s-a alăturat marii familii europene, mă simţeam deosebit de mândru, ca român, că trăiesc acest moment important pentru ţara mea. Anul viitor, când România preia pentru prima dată preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, Summitul de la Sibiu va reprezenta un moment de răscruce pentru familia noastră europeană. Este datoria noastră, este responsabilitatea noastră să creionăm viitorul Europei. Alături de toţi românii, mă simt mândru în calitate de cetăţean român şi, în egală măsură, de cetăţean european. Pentru că mândria naţională sau mândria europeană nu reprezintă concepte erodate şi nici realităţi paralele. Este o stare asumată, care întreţine şi dă forţă şi conţinut acestei identităţi. Pentru că Europa este parte din fibra noastră. O Europă care însumează din diversitatea noastră. O Europă clădită pe baza conceptului de unitate în diversitate. De aceea Europa este România şi România este Europa”, a conchis Iohannis.