Exim Bank

the GROUP

Borsec

Samsung

Carrefour

Deichmann

Dedeman

Metro

Auchan

 

Cotnari

ComputerLand

Sony

Arctic

Dacia

Rompetrol

Penny

Selgros

JUSTIȚIE: Curtea de Apel București a decis că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea / El a dat declarat în scris de 4 ori contrariul, pentru a ocupa funcții înalte în stat / El se apără susținând că nu știa că Direcția a 4-a Contrainformații aparține Securității /  POLITICĂ: CCR va judeca pe 16 octombrie contestația lui Tăriceanu privind numirea lui Meleșcanu președinte la Senat 

Breaking News:
 
Unealta lui Tudorel Toader la Secția specială, revoltată că nu poate terfeli imaginea fostei șefe a DNA

Adina Florea acuză cenzurarea comunicatelor privind dosarul deschis lui Kovesi. Lazăr răspunde

Adina Florea, procurorul de caz în dosarul Laurei Codruța Kovesi, acuză Biroul de Presă al Parchetului General că Secția pentru anchetarea magistraților a transmis presei numai unul dintre cele două comunicate referitoare la anchetarea fostei șefe a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și Procuror General al României, Laura Codruța Kovesi, și anume cel prin care se explica extinderea cercetărilor, in rem. În plus, din acest comunicat lipsesc mai multe date din dosar.

Astfel, în comunicatul oficial difuzat de Parchetul General nu apare numele Laurei Codruţa Kovesi, ci se vorbeşte despre “un fost procuror general al PÎCCJ”.

De asemenea, nu apar iniţialele D.M. şi I.A. (ofiţeri SRI), G.S.A (Ghiţă Sebastian) sau “Cursa Charter – Galaxy (YR-TII) Otopeni – Jakarta Otopeni. 

Adina Florea a extins cercetările în dosarul Kovesi, amenințător pentru Lazăr

Iată comunicatul integral:

Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este abilitat să aducă la cunoştinţa publicului următoarele:

Procurorii Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) au dispus la data de 13 februarie 2019 extinderea urmăririi penale, începerea urmăririi penale in rem și efectuarea în continuare a urmăririi penale față de un fost procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 7 alin. 1 lit. b din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal în cond. art. 35 alin. 1 Cod penal (5 acte materiale) și mărturie mincinoasă, prev. de art. 273 Cod penal.

Din probele administrate până în prezent în această cauză s-a reținut următoarea situație de fapt:

În cursul anului 2011, fostul procuror general al PÎCCJ ar fi pretins și primit suma de 268.689,36 lei de la persoana vătămată în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, acte constând în extrădarea unei persoane condamnate, care fusese localizată în Indonezia — Jakarta.

Totodată, în perioada 2010-aprilie 2011, aflându-se în exercitarea funcției de procuror general al PÎCCJ, magistratul ar fi implicat instituția pe care o conducea în procedura extrădării respectivei persoane condamnate, cu încălcarea dispozițiilor art. 10 din Legea 302/2004, care reglementează competența autorităților centrale române în materie penală, a disp. art. 70 și următoarele din Legea 304/2004, care reglementează organizarea și atribuțiile Ministerului Public și ar fi dispus suportarea cheltuielilor de transport pentru persoanele care aveau obligația să asigure aducerea în țară a persoanei condamnate și care făceau parte din Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul IGPR, precum a unei persoane care făcea parte din cadrele active ale SRI.

Printre demersurile efectuate în vederea urgentării finalizării procedurii de extrădare ar fi fost organizarea unei vizite a unei delegații de procurori indonezieni în România, la sfârșitul anului 2010, deplasarea efectuată în Indonezia, la Jakarta, cu prilejul organizării unei conferințe, plata biletelor de avion ale persoanelor care au făcut parte din delegația desemnată să procedeze la aducerea în țară a condamnatului din bugetul PÎCCJ.

De asemenea, fostul procuror general al PÎCCJ ar fi determinat, prin autoritatea de care dispunea, ca Ministerul de Interne să pună la dispoziția IGPR suma de bani necesară plății transportului Jakarta – București.

Procurorii din cadrul SIIJ au mai reținut că la data de 10.04.2017, pe parcursul procedurilor judiciare efectuate într-un dosar penal instrumentat de PÎCCJ – Secția de urmărire penală și criminalistică, magistratul menționat anterior a fost audiat, în calitate de martor, prilej cu care acesta ar fi declarat în mod nereal că relația pe care a avut-o cu persoana vătămată a fost o relație pur instituțională, negând existenta unei relații private, deși această relație ar fi constituit o împrejurare esențială pentru cauza penală.

Menționăm că în aceeași cauză, printr-o ordonanță din data de 14 februarie 2019, procurorii SIIJ au dispus extinderea urmăririi penale și începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 Cod penal, și fals în declarații, prev. de art. 326 Cod penal, constând în aceea că, la data de 9 ianuarie 2017, PÎCCJ, prin Biroul de informare și relații publice, ar fi comunicat, în mod nereal, faptul că procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică ar fi dispus începerea urmăririi penale cu privire la faptă într-o cauză penală”.

Legile Justiției interzic publicarea de informații din dosarele penale

Parchetul General explică sâmbătă seara, într-un mesaj postat pe Facebook, că emiterea comunicatelor de presă trebuie să respecte dispoziţiile legale interne privind prezumţia de nevinovăţie şi caracterul nepublic al urmăririi penale.

Astfel, Procurorul General al României amintește că Legile Justiției, modificate de PSD+ALDE+UDMR cu invocarea prezumţiei de nevinovăţie şi caracterul nepublic al urmăririi penale, interzic publicarea în comunicatele de presă a informațiilor din dosarele penale. În plus, a intrat în vigoare Directiva UE privind protecţia datelor cu caracter personal.

“Luând act de anumite afirmaţii folosite în articole apărute în mass-media, referitor la ‘cenzurarea’ unor comunicate ale Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, Biroul de informare şi relaţii publice este abilitat să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele. În conformitate cu dispoziţiile art.3 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public: ‘Asigurarea de către autorităţile şi instituţiile publice a accesului la informaţiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relaţii publice sau al persoanei desemnate în acest scop’. Prin urmare, emiterea unor comunicate de presă reprezintă o atribuţie a Biroului de informare şi relaţii publice, ce trebuie adusă la îndeplinire cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale incidente”, spune Parchetul General. 

Art.62, alin.(3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 207/2018 şi prin OUG nr.92/2018 prevede: “Procurorii trebuie să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale, prezumţia de nevinovăţie, dreptul la un proces echitabil, principiul egalităţii de arme, independenţa instanţelor şi forţa executorie a hotărârilor judecătoreşti definitive. În comunicarea publică, parchetele trebuie să respecte prezumţia de nevinovăţie, caracterul nepublic al urmăririi penale şi dreptul nediscriminatoriu la informare”

Art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001 stipulează: “(1) Se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, prevăzut la art. 1 şi, respectiv, la art. 11(1), următoarele informaţii: (…) d) informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii”

Parchetul General menţionează că practica de comunicare a Ministerului Public s-a aliniat noilor exigenţe legale privind protecţia datelor cu caracter personal, a prezumţiei de nevinovăţie, a caracterului nepublic al urmăririi penale, urmând exemplul altor state europene şi având în vedere acte normative aplicabile României: 

– Regulamentul general privind protecţia datelor – Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE; 
– Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie.

Directiva UE garantează faptul că autorităţile publice şi deciziile judiciare nu pot să facă niciun fel de referire publică la vinovăţia unei persoane înainte ca aceasta să fie dovedită. 

Parchetul General invocă şi legislaţia internă, existând o jurisprudenţă bine conturată. 

Astfel, în considerentele deciziei nr.611/3 octombrie 2017 a Curţii Constituţionale se arată că: dosarul de urmărire penală, independent de stadiul în care acesta se află, (faza de urmărire penală în desfăşurare sau cauză soluţionată prin clasare) cade sub incidenţa dispoziţiilor art.285 alin. 2 din Codul de procedură penală potrivit cărora: „Procedura în cursul urmăririi penale este nepublică”

Mai mult, caracterul nepublic al informaţiilor conţinute într-un dosar de urmărire penală este confirmat şi de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, art.12 alin. 1 lit.e) şi f). 

“Din interpretarea “per a contrario” a textului legal, rezultă că pot constitui informaţii de interes public, deci care pot fi accesate în condiţiile legii, doar informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale care nu periclitează rezultatul anchetei, nu dezvăluie surse confidenţiale ori nu pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare, precum şi informaţiile privind procedurile judiciare a căror publicitate nu aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces. Curtea arată că legea face vorbire despre caracterul public al unor “informaţii privind procedura în timpul anchetei penale”, respectiv al unor “informaţii privind procedurile judiciare”, deci al unor aspecte punctuale (privind, de exemplu, evoluţia procedurilor într-o cauză penală, stadiul lor sau eventualele măsuri procedurale dispuse), nicidecum despre caracterul public al dosarului de urmărire penală sau al dosarului aflat pe rolul unei instanţe judecătoreşti, în integralitatea sa, care rămâne guvernat de regimul juridic al informaţiilor nepublice”, spune Parchetul General. 

Parchetul General arată şi faptul că varianta prescurtării numelor sub forma acronimului poate duce, indirect, la identificarea persoanei. 

“Pe cale de consecinţă, persoanele şi autorităţile publice care deţin astfel de informaţii răspund pentru protejarea acestora, sunt ţinute să respecte cadrul legislativ în vigoare care le impune măsuri de protecţie a informaţiilor aparţinând categoriilor menţionate. Aceste argumente sunt reluate şi se regăsesc şi în motivarea deciziei nr.633/12 octombrie 2018 a Curţii Constituţionale. Jurisprudenţa a conturat şi faptul că varianta prescurtării sub forma acronimului nu îndeplineşte obiectivul anonimizării efective, deoarece acronimul, fiind susceptibil să conducă indirect la identificarea persoanei, reprezintă informaţie cu privire la datele personale. Atragem atenţia asupra faptului că furnizarea de informaţii în alt cadru decât cel legal este de natură a prejudicia înfăptuirea justiţiei şi drepturile persoanelor implicate în orice modalitate într-o procedură penală, precum şi de a pune în discuţie imparţialitatea cu care se derulează anchetele penale”, mai spune Parchetul General.

1K Shares