Exim Bank

the GROUP

Borsec

Samsung

Carrefour

Deichmann

Dedeman

Metro

Auchan

 

Cotnari

ComputerLand

Sony

Arctic

Dacia

Rompetrol

Penny

Selgros

POLITICĂ: Ședință de Guvern / Evaluarea Națională 2019: Absolvenții de gimnaziu susțin proba la matematică / 

Breaking News:
 

DOCUMENT. Proiect OUG de modificare a Codurilor Penale, cu termene de prescripție reduse cât să scape Dragnea de pușcărie

Înainte de a-și lua minivacanța, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a trimis la CSM proiectul ordonanței de urgență (OUG) cerut imperativ de PSD sub amenințarea demiterii din Guvern, cu zeci de modificări ale Codurilor Penale, între care și reducerea termenelor de prescripție, atât cât să scape Liviu Dragnea de dosarul “Bombonica”, în care este condamnat deja în primă instanță la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. 

Completul de 3 judecători de la ÎCCJ l-a condamnat pe liderul PSD în baza legii penale mai favorabile, respectiv vechiul Cod penal, care prevedea o pedeapsă maximă de 5 ani cu închisoare pentru infracțiunea de instigare la abuz în serviciu. 

Astfel, a fost modificat “Art. 155 – (1) Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe pentru fiecare faptă și persoană prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului în cadrul procesului penal

(2) După fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripție.

(3) Prescripția înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripție prevăzut în art. 154 este depășit cu încă jumătate

(4) Admiterea în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal face să curgă un nou termen de prescripție a răspunderii penale, cu respectarea dispozițiilor alin (3)”.

Faptele din dosarul “Bombonica”, privind angajările fictive la Direcția de Protecția Copilului Teleorman, au fost comise în perioada 2006-2013. 

Faptele din dosarul Tel Drum au fost comise între 2001-2012.

Astfel, în ambele dosare va interveni prescripția.

În dosarul Tel Drum, Liviu Dragnea este urmărit penal de DNA pentru:

  • constituirea unui grup infracțional organizat (pedeapsă maximă 5 ani închisoare și interzicerea unor drepturi)
  • două infracțiuni de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene (pedeapsă maximă 7 ani și interzicerea unor drepturi)
  • două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul(pedeapsă maximă 7 ani și interdicția de a exercita o funcție publică).

Articolul 13 indice 2 din legea 78/2000, abrogat

Proiectul abrogă, de asemenea articolul 13 indice 2 din legea 78/2000 privind prevenirea faptelor de corupție: ”În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.

Cum era de așteptat, Tudorel Toader nu s-a limitat la a transpune în proiectul OUG prevederile introduse anul trecut în Codurile penale modificate de PSD-ALDE cu ajutorul Minorităților și declarate constituționale de CCR, ci și noutăți, astfel încât acestea să intre imediat în vigoare, fără a putea fi atacate la CCR.

Pedepse reduse pentru majoritatea infracțiunilor, dacă se achită integral prejudiciul

O altă modificare operată de Tudorel Toader prin prociectul OUG este la litera d) a articolului 75 din Codul penal, astfel încât pentru cele mai multe infracțiuni se acordă reducerea pedepsei, în cazul achitării integrale materiale a prejudiciului.

Singurele infracțiuni care nu beneficiază de circumstanțe atenuante sunt: tâlhărie, piraterie, furt calificat, fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice.

În prezent, lista cuprinde un șir lung de infracțiuni: ultraj, ultraj judiciar, purtare abuzivă, infracţiuni contra siguranţei publice, infracţiuni contra sănătăţii publice, infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate, contra securităţii naţionale, contra capacităţii de luptă a forţelor armate, infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război, a infracţiunilor privind frontiera de stat a României, a infracţiunilor la legislaţia privind prevenirea şi combaterea terorismului, a infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, a celor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, a infracţiunilor privitoare la nerespectarea regimului materiilor explozive, materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, privind regimul juridic al drogurilor, privind regimul juridic al precursorilor de droguri, a celor privind spălarea banilor, privind activităţile aeronautice civile şi cele care pot pune în pericol siguranţa zborurilor şi securitatea aeronautică, privind protecţia martorilor, privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, a celor privind traficul de organe, ţesuturi sau celule de origine umană, privind prevenirea şi combaterea pornografiei şi a celor la regimul adopţiilor.

 

Tudorel Toader și-a luat concediu exact în ziua preselecției candidaţilor pentru Parchetul European

Informațiile din dosare în timpul anchetei, interzise pentru public

La articolul 4 din Codul de procedură penală, după alineatul 2, se introduc trei noi alineate, care fac referire la interzicerea oferirii de informaţii în cursul anchetei penale, se arată în proiectul consultat de Mediafax.

Astfel, alineatul 3, nou introdus, prevede că: ”În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei sunt interzise comunicările publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Persoanele din cadrul autotiăţilor publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca şi cum acestea ar fi vinovate decât în cazul în care există o hotărâre definitivă de condamnare cu privire la aceste fapte”.

Alineatul 4 arată că: “Prin excepţie, în cursul urmăririi penale sau a judecăţii, organele de urmărire penală sau instanţa de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfăşoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public prevăzut de lege sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii şi aflării adevărului în cauză”.

Alineatul 5 prevede că: ”În cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârşirea unor infracţiuni purtând cătuşe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalităţi de natură a induce în percepţia publică că acestea ar fi vinnovate de săvârşirea unor infracţiuni.”

Eliberarea condiţionată, mai facilă

Totodată, proiectul prevede că articolul 100 din Codul Penal, privind eliberarea condiționată, se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 100 – 1) Liberarea condiţionată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă:

a) cel condamnat a executat cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin două treimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 15 ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;

b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;

c) cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilie prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;

d) instanţa are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate.

(2) În cazul condamnatului care a îndeplinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea condiţionată, după executarea efectivă a cel puţin o treime din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani, sau a cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în alin. (1). lit. b) -d).

(3) În calculul fracţiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (1) se ţine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiţionată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puţin o treime din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depăşeşte 10 ani, şi a cel puţin jumătate, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.

(4) În calculul fracţiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (2) se ţine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiţionată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puţin o pătrime din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depăşeşte 10 ani, şi a cel puţin o treime, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.

(5) Este obligatorie prezentarea motivelor de fapt ce au determinat acordarea liberării condiţionate sau care au condus la respingerea acesteia şi, în cazul admiterii, atenţionarea condamnatului asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune, dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.

(6) Intervalul cuprins între data liberării condiţionate şi data împlinirii duratei pedepsei constituie termen de supraveghere pentru condamnat”.

An prezent, articolul 100 prevede că liberarea condiţionată poate fi dispusă dacă cel condamnat a executat cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin trei pătrimi, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, iar în cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea condiţionată după executarea efectivă a jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani, sau a cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în alin. (1) lit.b) – d).

Modificare la acordarea statutului de martor ameninţat

Proiectul modifică, la Articolul 125 privind acordarea statului de martor ameninţat, sintagma “o suspiciune rezonabilă” cu “probe sau indicii temeinice”, astfel: 

“Martorul ameninţat

Art. 125 – În cazul în care există probe sau indicii temeinice că viaţa, integritatea corporală, libertatea, bunurile sau activitatea profesională a martorului sau a unui membru de familie al acestuia ar putea fi puse în pericol ca urmare a datelor pe care le furnizează organelor judiciare sau a declaraţiilor sale, organul judiciar competent acordă acesteia statutul de martor ameninţat şi dispune una ori mai multe dintre măsurile de protecţie prevăzute la art. 126 sau 127, după caz”.

 

Condamnarea nu se poate întemeia determinant pe declaraţiile investigatorului, martorilor

Proiectul de OUG mai prevede că hotărârea de condamnare nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declaraţiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejaţi:

“Hotărârea de condamnare, de aplicare a unei măsuri educative de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declaraţiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejaţi. De asemenea, aceasta nu se poate întemeia pe declaraţiile inculpaţilor din acea cauză, ale martorilor care beneficiază de exonerare de răspundere pentru faptele denunţate sau pe declaraţiile celor care beneficiază de dispoziţii legale de favoare pentru declaraţiile date în faţa organelor judiciare, dacă aceste probe nu se coroborează şi cu altele, administrate legal în cauză. Hotărârea de condamnare, de aplicare a unei măsuri educative, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în nicio măsură pe refuzul de a da declaraţii al inculpatului”.

Modificare privind arestarea preventivă

Proiectul modifică şi circumstanţele în care se poate propune şi dispune arestarea preventivă.

“La articolul 223, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins: (3) Pentru aprecierea stării de pericol concret pentru ordinea publică, prin propunerea de arestare preventivă şi în hotărârea judecătorească prin care se dispune această măsură preventivă trebuie indicate circumstanţe reale şi personale din care să rezulte ameninţarea efectivă, reală şi iminentă asupra ordinii publice. În justificarea unei astfel de măsuri nu pot fi invocate şi reţinute argumente generale şi abstracte'”, se arată în proiect.

Download (PDF, 1.42MB)

261 Shares