Guvernul a adoptat 5 modificări la OUG 7, în ciuda avizului negativ al CSM. Toader dă vina pe Dăncilă

Guvernul Dăncilă a adoptat marți noua ordonanță care modifică scandaloasa OUG 7, ignorând avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și protestele de zece zile ale magistraților. (Vezi document la finalul articolului)

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat după ședința Executivului, că a făcut “cinci mari modificări” și a dat vina pe premierul Viorica Dăncilă pentru insistența de a adopta noua ordonanță.

“La orele 14 am aflat că CSM a dat un aviz negativ pe total, nu doar pe cele 5 modificări discutate și convenite. Doamna premier a considerat că e necesar să pună în aplicare cele convenite de domnia sa cu reprezentanții magistraturii la întâlnirea de săptămâna trecută”, a spus Toader.

Amintim că săptămâna trecută, după ce au adoptat OUG 7 fără să consulte magistrații, Toader și Dăncilă i-au chemat la discuții pe reprezentanții CSM, ai Inspecției Judiciare și ai asociațiilor profesionale.

“Negocierile” s-au purtat însă numai cu susținătorii ordonanței: Dana Gârbovan de la UNJR, căreia fostul premier PSD Sorin Grindeanu îi propusese funcția de ministru al Justiției, Lucian Netejoru – șeful Inspecției Judiciare, al cărui mandat a fost prelungit de Toader printr-o OUG -, Gheorghe Stan, șeful Secției speciale de anchetare a magistraților, Lia Savonea – președinta CSM și Elena Iordache, pe care ministrul a vizitat-o la Parchetul General, unde “a venit tiptil” să facă “combinații obscure” – așa cum a acuzat procurorul general Augustin Lazăr.

Dăncilă a anunțt, în debutul ședinței Guvernului, că va pleca două zile la Bruxelles. Totodată, ea s-a folosit de întâlnirea avută de formă cu susținătorii OUG 7, pentru a anunța că adoptă noua ordonanță: ”Aprobăm în ședința de azi soluțiile convenite cu reprezentanții CSM și ai asociațiilor din domeniul juridic la întâlnirea de săptămâna trecută. Noile prevederi reflectă propunerile magistraților cu privire la principiul separării cariererelor și promovarea în funcțiile de conducere ale parchetelor”.

“E un pas semnificativ pentru realizarea opțiunilor exprimate de magistrați”

Iată declarațiile lui Toader:

“Au existat cinci mari modificări ale OUG 7:

Am abrogat art 54, alineatul 1. Astfel, se revine la reglementarea anterioară: procurori de rang înalt pot deveni numai procurorii. De asemenea, avizul consultativ va fi emis de secția de procurori a CSM, nu de plenul CSM.

Am abrogat Alineat 7 indice 1, de la articolul 57, care interzicea delegările în funcții de rang înalt.

Pierderea bunei reputații nu mai este motiv de pierdere a calității de magistrat”.

Toader spune că noua formă a OUG are și o a șasea prevedere, propusă de Ministerul Muncii, pentru reglementarea salariilor specialiștilor de la Secția de anchetare a magistraților, pentru că exista o diferențiere nejustificată între specialiștii de la DNA, DIICOT și cei de la secția specială. 

“La Secția specială sunt necesari specialiști, ca la DNA sau DIICOT. La propunerea Ministerului Muncii s-a eliminat diferențierea salarială între specialiștii de la Secția specială și ceilalți specialiști”, a precizat ministrul.

Secția specială rămâne stat în stat, iar la ÎCCJ pot fi numiți judecători și cei care au activat ca procurori

Pe scurt, numirea șefilor marilor parchete se va face cu avizul Secției pentru procurori a CSM, personalul IT va avea aceleași drepturi salariale cu ceilalți IT-iști din sistemul de justiție, interzicerea delegărilor a fost eliminată, s-au abrogat măsurile temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii și s-a modificat articolul privind pierderea bunei reputații a magistraților.

În rest, Secția specială rămâne autonomă față de procurorul general – adică va avea doar stăpânul politic ministrul Justiției -, iar judecătorii care vor fi numiți la ÎCCJ vor putea fi și cei care au activat ca procurori, indiferent de vechime.

Publicăm integral documentul:

Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției

Având în vedere faptul că, de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi până în prezent au existat o serie de reacţii negative în ceea ce priveşte anumite soluții legislative cuprinse în acest act normativ,

având în vedere faptul că aceste reacţii vin în principal chiar din partea reprezentanților instituţiilor sistemului judiciar – Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Public -, precum și ale asociațiilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor,

observând că aceste reacţii au vizat în mod deosebit intervenția operată în materia delegării procurorilor în funcțiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea în funcție se face de Preşedintele României, precum și modificarea adusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 prevederilor art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, modificare legislativă care a dat judecătorilor posibilitatea de a candida și a fi numiți în cele mai înalte funcții de conducere din cadrul parchetelor, în acest din urmă caz reclamându-se o afectare a statutului și a independenței judecătorilor, singurii care înfăptuiesc justiția, precum și a principiului separării carierelor judecătorilor şi procurorilor, inclusiv prin mutarea unei atribuţii a Secţiei pentru procurori la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii,

constatând că, în prezent, aceste nemulțumiri ale unor membri ai corpului magistraților afectează funcționarea optimă a instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea și generează pericolul de dezbinare a societăţii, în contextul general de neînţelegere,

observând că tensiunile existente pot fi înlăturate prin eliminarea imediată a prevederii care a suscitat reacţiile menţionate.

Totodată, ținând cont de importanța procesului de informatizare a sistemului judiciar pentru realizarea unui act de justiție de calitate, proces care nu se poate realiza fără asigurarea resursei umane înalt calificate în domeniu, fapt care necesită luarea unor măsuri legislative în regim de urgență pentru salarizarea corespunzătoare a specialiștilor IT din acest sistem,

în acest sens, se propune revenirea la soluția legislativă anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2019, în materia salarizării specialiștilor IT din sistemul judiciar, astfel cum aceasta era cuprinsă în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, soluție care asigură totodată și un regim uniform de salarizare a acestora.

Ținând seama de faptul că, prin Legea nr. 234/2018, a fost modificat art. 44 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, alineatul (3) al acestui articol prevăzând faptul că “acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători, procurori şi magistraţi-asistenţi se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar”, fiind aşadar eliminată soluţia legislativă anterioară care prevedea calitatea de titulari ai acţiunii disciplinare a ministrului justiţiei, preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel că, în scopul corelării reglementării din materia răspunderii disciplinare, se impune eliminarea dispoziţiilor care fac referire la exercitarea de către aceste persoane a prerogativelor decurgând din calitatea de titulari ai acţiunii disciplinare,

Întrucât în conformitate cu dispozițiile art. 64 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, “Abrogarea unei dispoziţii sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ iniţial. Fac excepţie prevederile din ordonanţele Guvernului care au prevăzut norme de abrogare şi au fost respinse prin lege de către Parlament”,

considerând că toate acestea constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, astfel că o eventuală legiferare pe altă cale decât delegarea legislativă, chiar în procedură de urgenţă, nu ar fi de natură să înlăture de îndată aceste consecinţe negative,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. I – Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Alineatul (1) al articolului 54 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.” 

2. Alineatul (7¹) al articolului 57 se abrogă.
3. La articolul 65 alineatul (1), litera i) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„i) neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) şi e) ori a condiţiei privind lipsa cazierului fiscal, dacă în acest ultim caz se apreciază că nu se impune menţinerea în funcţie;”.

Art. II – La articolul 120 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alin. (6) și (7), cu următorul cuprins:

“(6) Începând cu luna martie 2019, specialiştii IT din cadrul instanţelor şi parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiţiei şi al Inspecţiei Judiciare beneficiază de aceleaşi drepturi salariale ca specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabilite potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

(7) Personalul prevăzut la alin. (2) beneficiază de drepturile salariale prevăzute pentru specialiştii de la art. 116 alin. (5) din prezenta lege.”

Art. III – Alineatul (5) al articolului 45 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

“(5) În cazul în care se constată că există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, inspectorul judiciar dispune, prin rezoluție, începerea cercetării disciplinare.”

Art. IV – Articolul 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019, se abrogă.