PSD se face că lucrează

Proiect OUG. Birchall nu vrea abrogarea recursului compensatoriu, ci mărirea pedepselor

august 22, 2019august 23, 2019 : 3:15 pm Mirela Egeea

Pe fondul intervenției dezastruoase a Poliției și DIICOT în cazul Caracal, ministrul Justiției, Ana Birchall, a lansat în dezbatere publică, joi, un proiect de Ordonanță de Urgență (OUG) prin care se măresc pedepsele prevăzute în prezent în Codul penal pentru infracțiunile de răpire și lipsire de libertate. (Vezi document la finalul articolului)

Birchall nu ia în calcul abrogarea Legii recursului compensatoriu, adoptată în urmă cu aproape 2 ani de majoritatea parlamentară PSD-ALDE, cu ajutorul UDMR și al Minorităților, prin care au fost eliberați condiționat peste 18.000 de deținuți, între care violatori, criminali, tâlhari.

În schimb, ministrul ia în calcul condiții mai dure pentru liberarea condiționată.

Totodată, Birchall vrea extinderea competenței DIICOT.

Percheziții vor avea loc, totodată, și noaptea, în caz de flagrant, la solicitarea procurorului.

Amintim că, în cazul Caracal, polițiștii și procurorii au convenit să nu făcut noaptea percheziția, deși Codul penal prevede, la articolul 159, că ei puteau interveni, fiind un caz de infracțiune ce putea fi surprinsă în flagrant.

Regimul liberării condiționate (art. 99 și 100 din Codul penal)

modificarea părții introductive, pentru accentuarea ideii că îndeplinirea condițiilor pentru acordarea liberării condiționate (atât în cazul detențiunii pe viață, cât și în cazul pedepsei închisorii) să fie cumulativă;
creșterea limitei de vârstă în cazul variantei atenuate a liberării condiționate de la 60 la 65 de ani, prin corelare cu prevederile art. 57 (Neaplicarea detențiunii pe viață) și art. 58 (Înlocuirea detențiunii pe viață) din Codul penal;
în cazul condamnării la pedeapsa detențiunii pe viață, cuantumul pedepsei efectiv executate de către persoana condamnată înainte ca aceasta să dobândească dreptul de a solicita liberarea condiționată a fost sporit de la 20 la 25 de ani. Solicitarea liberării condiționate nu determină însă, în mod automat, acordarea acesteia;
în cazul condamnării la pedeapsa închisorii, aplicate pentru o infracțiune al cărei maxim prevăzut de lege este închisoarea mai mare de 10 ani, cuantumul pedepsei efectiv executate de către persoana condamnată înainte ca aceasta să dobândească dreptul de a solicita liberarea condiționată a fost majorat, prin impunerea unor fracțiuni mai mari de pedeapsă ce trebuie executate. Nici în acest caz, solicitarea liberării condiționate nu determină automat acordarea acesteia.

Înăsprirea regimului sancționator al infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal și prevederea separată, ca variantă agravată, a faptei comise prin răpire

Se propune o sancționare progresivă:

Pentru varianta standard, care nu presupune folosirea forței ori a violenței fizice sau psihice asupra victimei pentru a o deplasa în incinta în care va fi sechestrată, se păstrează vechiul regim sancționator;
Pentru prima variantă agravată, care presupune răpirea ca modalitate de comitere, după cum s-a explicat mai sus, se propune sancțiunea închisorii de la 2 al 8 ani.
Pentru cea de a doua variantă agravată, și anume actualul alin. (3), care presupune comiterea faptei de la alin. (1) sau (2) de către o persoană înarmată, asupra unui minor, punând în pericol sănătatea sau viața victimei, se propune sancționarea prin sporirea limitelor de pedeapsă pentru fapta de referință. În plus, a fost constituită o nouă variantă agravată – săvârșirea faptei asupra unei persoane aflate în imposibilitatea de a-şi exprima voința ori de a se apăra.
Pe cale de consecință, se propune un alineat nou, alin.(6) al art. 205, care să asimileze lipsirii de libertate și fapta comisă asupra unui copil cu vârsta de până la 2 ani, în considerarea vulnerabilității sale specifice, datorate vârstei fragede.

Propuneri de modificare a Codului de procedură penală

Se propune modificarea alin. (5) al art. 158 din Codul de procedură penală, acesta urmând a prevedea că „cererea procurorului prin care se solicită încuviințarea efectuării percheziției domiciliare se soluționează de îndată”. Restul dispozițiilor alin. (5) se mențin (respectiv faptul că soluționarea cererii se face fără citarea părților și faptul că participarea procurorului la soluționarea cererii prin care se solicită încuviințarea efectuării percheziției domiciliare este obligatorie).
De asemenea, în ceea ce privește intervalul orar în care se poate efectua percheziția domiciliară pe baza unui mandat de percheziție, se propune, la art. 159 din Codul de procedură penală, pentru un plus de claritate a reglementării, modificarea alin. (3) și introducerea unui alineat nou, alin. (31). Astfel, față de soluția de lege lata, care conține într-un singur alineat atât regula (efectuarea percheziției în intervalul orar 6-20), cât și excepția (efectuarea percheziției în cazul infracțiunii flagrante sau când percheziția urmează să se efectueze într-un local deschis publicului la acea oră), în forma propusă prin proiect reglementarea regulii se face prin alin. (3) [„(3) Percheziția domiciliară nu poate fi începută înainte de ora 6,00 sau după ora 20,00.”], excepția urmând a fi cuprinsă în alin. (31) [„(31) Percheziția poate fi efectuată și în intervalul orar 20,00-6,00 în cazul infracțiunii flagrante sau când percheziția urmează să se efectueze într-un local deschis publicului la acea oră”].
Corelativ intervențiilor operate asupra art. 158, se propune o modificare a literei d) a alin. (7) al art. 158 – alineat care reglementează conținutul încheierii instanței (prin care s-a admis cererea procurorului de efectuare a percheziției domiciliare) și, respectiv, al mandatului de percheziție. Ca urmare a intervenției propuse, atât încheierea instanței, cât și mandatul de percheziție vor cuprinde (alături de alte mențiuni prevăzute de lege): perioada pentru care s-a emis mandatul, care nu poate depăși 15 zile; menționarea faptului că, în ceea ce privește intervalul orar de efectuare a percheziției, aceasta se face oricând potrivit art.159 alin.(3) și (31) C.p.p.
Pentru a clarifica reglementarea aplicabilă procedurii de constatare a unei infracțiuni flagrante (reglementarea de lege lata fiind interpretată în mod diferit de organele judiciare) se propune completarea art. 293 cu un alineat nou, alin. (21), care, în acord cu prevederile art. 27 alin. (2) din Constituție, să prevadă expres faptul că „în cadrul constatării infracțiunii flagrante se poate pătrunde într-o locuință sau în orice spațiu delimitat în orice mod ce aparține ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, pentru prinderea făptuitorului ori pentru a pune capăt activității infracționale, precum și pentru înlăturarea unei primejdii privind viața, integritatea fizică sau bunurile unei persoane.” Corelativ, se propune o intervenție asupra alin. (2) al art. 61 din Codul de procedură penală – și organelor prevăzute la art. 61 alin. (1) din Codul de procedură penală li se vor aplica prevederile art. 293 alin. (21) din Codul de procedură penală.