Reacția lui Gelu Voican Voiculescu, trimis în judecată în Dosarul Revoluției: “Sunt sugrumat de indignare!”

Gelu Voican Voiculescu, trimis în judecată luni în Dosarul Revoluției din 1989, alături de Ion Iliescu și Iosif Rus, a declarat la Digi24 că este ”sugrumat de indignare” pentru că procurorul general, Augustin Lazăr, este ”compromis din punct de vedre instituțional” și că ”are îndrăzneala să apară public și să vorbească de revoluție, care este evenimentul fondator al epocii în care trăim”.

 

”Suntem 45 de inculpați. S-au efectuat, sunt sugrumat de indignare că nu-mi găsesc cuvintele. (…) Acest om, compromis din punct de vedere instituțional, complice la torționarii de dinainte de Revoluție, din epoca comunistă, are îndrăzneala să apară public și să vorbească de revoluție, care este evenimentul fondator al epocii în care trăim”, a declarat Voican Voiculescu.

Procurorul General al României, Augustin Lazăr, este acuzat în ultimele zile de unii jurnaliști și politicieni de faptul că a refuzat în anul 1985 eliberarea condiționată a unui deținut politic.

Vineri, după ce Antena 3 a difuzat un interviu cu fostul deţinut politic de la penitenciarul Aiud care îl acuză că i-ar fi refuzat eliberarea condiţionată şi ar fi dispus pedepsirea sa din cauza unei poezii, Lazăr a transmis într-un comunicat că, în calitate de procuror la Parchetul județean Alba, avea sarcină de serviciu să conducă comisia de liberări condiționate de la închisoarea Aiud, însă nu intra în atribuțiile procurorilor să sancționeze disciplinar deținuții.

Lazăr susține că acea comisie verifica din punct de vedere formal dacă deținuții îndeplineau condițiile legale pentru eliberare, adică dacă aveau fracția de pedeapsă executată și nu aveau raport de pedepsire.

Potrivit unei legi invocate de Lazăr, în cazul în care un deținut avea raport de pedepsire, formal nu putea fi eliberat, însă sancțiunile nu le dădea procurorul sau comisia de liberări, ci administrația penitenciarului. De acest lucru s-ar fi ocupat un anume locotenent colonel, Gheorghe Lazăr, sancționat de CNSAS cu verdict de poliție politică.

Voican Voiculescu a profitat de acest scandal, pentru a se apăra de crima comisă în 1989, invocând marota politicianistă livrată în ultimii 2 ani de PSD+ALDE:

“Au fost mii de dosare instrumentate în care s-au dat soluții, s-au dat condamnări. E absolut fals să se spună că abia acum se va face lumină în dosarul Revoluției, indiferent că vorbim de perioada de dinainte de 22 decembrie sau după 22 decembrie. Toți acești morți s-au înregistrat până pe 25 decembrie, când s-a anunțat execuția lui Nicolae Ceușescu. Cum se poate susține că noi am determinat moartea acestor 862 de oameni? Până la 25 decembrie, CFSN nu reprezenta decât acest grup care semnase proclamația către țară. Nu am dat ordine, nu am semnat nimic”, a spus Voiculescu.

Cine este Voican Voiculescu

Gelu Voican Voiculescu a participat ca delegat al Frontului Salvării Naționale, alături de Victor Atanasie Stănculescu și de Virgil Măgureanu, la procesul intentat lui Nicolae Ceaușescu din 25 decembrie 1989 și la execuția liderului comunist. Tot el s-a ocupat și de înhumarea soților Ceaușescu.

După Revoluția din decembrie 1989, el a deținut funcția de viceprim-ministru în primul guvern provizoriu și responsabil cu controlul serviciilor secrete (28 decembrie 1989 – 28 iunie 1990).

Printr-un decret semnat în 26 decembrie 1989 de către Ion Iliescu, Direcția Securității Statului era trecută în componența Ministerului Apărării Naționale. În data de 31 decembrie 1989, imediat după arestarea gen. Iulian Vlad și a apropiaților acestuia, președintele CFSN, Ion Iliescu, l-a numit pe Gelu Voican Voiculescu, la acea dată viceprim-ministru în Guvernul provizoriu, în funcția de comandant al structurilor fostului „Departamentul al Securității Statului”.

Începând din 2 ianuarie 1990, generalul Nicolae Militaru și Gelu Voican Voiculescu au coordonat preluarea de către MApN a Securității, trecându-se la analizarea organigramei acesteia și la creionarea viitoarelor structuri informative ale României. Ele au avut ca bază personalul și logistica Securității. “Ca viceprim-ministru, dormea în Palatul Victoria, fără să se despartă de un pistol automat, de dosarele de la Securitatea Municipiului București (făcute cadou de securiștii pe care îi angajase) și de carnețelele sale”, scrie Marius Oprea în volumul “Moștenitorii Securității”.

Până în martie 1990 (când a fost înființat Serviciul Român de Informații), Gelu Voican s-a ocupat de gestionarea arhivei fostei Securități.

Fostul ofițer de Securitate, Liviu Turcu a afirmat într-un interviu din noiembrie 2006 de la emisiunea “Marius Tucă Show” de la Antena 1, că “în faza finală e evenimentelor din decembrie 1989”, Gelu Voican Voiculescu a luat o echipă de militari înarmați “în condiții extrem de delicate și de incerte” și a pus la zid o unitate militară a Serviciului de Informații Externe, somându-i să-i dea rețeaua de informatori români din Occident.

În urma alegerilor de la 20 mai 1990, el a fost ales senator de Buzău pe listele FSN (Frontul Salvării Naționale). În această calitate, el a făcut parte din Comisia de validare. A demisionat din Parlament la data de 19 martie 1992.

În anul 1994, Gelu Voican a fost numit în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar în Tunisia, de către președintele Ion Iliescu. El a fost rechemat din funcție doi ani mai târziu, după ce declarase că nu-l poate reprezenta în străinătate pe noul președinte, Emil Constantinescu.

În iulie 2001, după ce PSD a recâștigat alegerile, Voiculescu și-a reluat cariera diplomatică, el fiind acreditat în calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Maroc. S-a reîntors în România în ianuarie 2005, după încetarea mandatul său de ambasador.

În anul 2004, el a fost numit de președintele României Ion Iliescu membru al Colegiului Național al Institutului Revoluției Române.

În noiembrie 2006, Liviu Turcu l-a menționat pe Gelu Voican Voiculescu pe celebra „Listă Turcu” a demnitarilor care au colaborat cu Securitatea, afirmând că există un fond informativ la nivelul Securității Municipiului București despre acesta.

Voican s-a apărat afirmând că Liviu Turcu dorește să îl compromită ca „participant activ la revoluția din 1989“, adăugând că nu a fost colaborator al Securității, nu a avut angajament, nici pseudonim, și nici nu a fost nici ofițer acoperit.

Voican Voiculescu a fost prim-vicepreședinte al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO) și a preluat șefia acesteia după ce Florentin Scalețchi a fost arestat preventiv în data de 2 noiembrie 2006 și trimis în judecată la sfârşitul lunii noiembrie 2006, el fiind condamnat definitiv la 6 ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită și trafic de influență.

În decembrie 2018, Parchetul General anunța că procurorii militari au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale faţă de inculpaţii Ion Iliescu (membru și președinte al C.F.S.N.), Gelu Voican Voiculescu (membru C.F.S.N. și fost vice prim-ministru al Guvernului României), Iosif Rus (fost comandant al Aviației Militare) și Emil (Cico) Dumitrescu (fost membru CFSN), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor contra umanităţii. Prin punerea în mișcare a urmăririi penale, suspecții au deveni inculpați, aceasta fiind o fază premergătoare trimiterii în judecată.