Borsec

Dedeman

 

ComputerLand

Arctic

Dacia

POLITICĂ: Ministrul Boloș a inițiat un proiect de HG pentru prelungirea cu încă 3 luni a plafonării tarifelor RCA / 

Breaking News:

Cazul Clanului Cosma – pe față și pe dos!

Patru judecători din Completul de 5 de la ÎCCJ au decis că Dosarul Clanului Cosma trebuie rejudecat pe fond. După patru ani de judecată și condamnări cu pușcărie la prima instanță, Dosarul Clanului Cosma se reia de la ZERO!
Optimismul afișat de Vlad Cosma înainte de decizia Completului de 5 judecători de la ÎCCJ dă apă la moară cârcotașilor – indiferent de ce parte a baricadei s-ar afla.
Procurorul Negulescu – la ÎCCJ
 

În acest context, citiți și… Clanul Cosma a învins: ÎCCJ a decis că dosarul va fi rejudecat!”

 

Mircea și Vlad Cosma

Așadar, cei patru magistrați ne-au anunțat că au luat decizia în baza Articolului 421, alineatul 2, litera „b” din Codul de procedură penală (Cpp) care ne spune că instanța de apel:

“desfiinţează sentinţa primei instanţe şi dispune rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanţă a avut loc în lipsa unei părţi nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate, invocată de acea parte”.

Vă reamintim că în primă instanță, Completul de 3 judecători de la ÎCCJ l-a condamnat la 8 ani de închisoare pe fostul baron PSD de Ploiești, Mircea Cosma, pentru comiterea infracțiunilor de luare de mită şi abuz în serviciu, și la 5 ani de închisoare pe Vlad Cosma – fiul său, pentru trafic de influenţă.

Deoarece decizia de rejudecare a Completului de 5 magistrați NU a fost luată cu majoritate (4 – 1), se așteaptă motivarea instanței, dar și opinia separată a magistratului care a cerut menținerea condamnărilor de la prima instanță, pentru a înțelege dacă Articolului 421, alineatul 2, litera “b” poate justifica hotărârea de a retrimite Dosarul Clanul Cosma spre rejudecare la instanța de fond – de la ZERO!

Dosarul a fost trimis în judecată de DNA în aprilie 2014, iar până la soluția dată de instanța de fond au trecut aproape 3 ani.
“Mici” probleme

De ce „pe față și pe dos”? Pentru că avem o noutate juridică la acest nivel – decizie “inovatoare” luată de Completul de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

PRACTIC și TEORETIC, conform articolului anunțat de magistrați – Art. 421, alin. 2, lit. b –, s-a constatat că toți cei 3 judecători de la instanța de fond AU ÎNCĂLCAT procedurile de judecare, prin faptul că NU au avut grijă ca toate părțile să fie “legal citate”, sau partea “legal citată” a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate.

Da, ați citit bine! Dacă o parte este legal citată, dar nu ajunge la Tribunal și nici nu informează Instanța despre neprezentare, JUDECAREA dosarului penal NU poate avea loc! La infinit – deoarece Art. 421 NU pune limite, termene!

Ce scoate la lumină decizia celor 4 judecători de la ÎCCJ? Mai multe probleme. Iată-le, într-o ordine aleatorie:

  • timpul de judecată pentru a se constata o eroare de procedură este foarte mare – peste 18 luni;
  • dosarele penale, chiar și foarte bine instrumentate, pot fi ușor torpilate în baza unei legislații permisive;
  • lipsa unor pedepse drastice față de judecătorii certați cu procedurile – în acest caz, instanța de fond – duce la decizii eronate, care produc ca prim efect un timp foarte mare de judecare – peste 4 ani, iar ca efect secundar, prescrierea termenului de judecată – cazul de față, care prin reînceperea judecării de la ZERO, riscă să treacă de termenul de prescriere;
  • sistemul juridic românesc – cu peste 27.000 de legi – produce un HAOS legislativ, în care doar INIȚIAȚII se mișcă precum peștele în apă și au posibilitatea să dea soluții bazate pe interpretare, pe subiectivism – decizii foarte greu de contracarat;
  • proasta înțelgere a principiului “toți egali în fața legii”;
  • bulversarea opiniei publice într-un caz CLAR de fraudă imensă din banul public;
  • scăderea încrederii populației în a treia putere Constituțională în stat – puterea judecătorească.
Lista “micilor” probleme rămâne deschisă – vă invit să o dezvoltați în zona corupției!

P.S. Pentru conformitate, vă mai spunem că articolul  din Cpp adus în discuție de magistrații ÎCCJ are la litera “b” și următorul pasaj, care NU poate face obiectul Dosarului Clanului Cosma:

“Rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată se dispune şi atunci când există vreunul dintre cazurile de nulitate absolută, cu excepţia cazului de necompetenţă, când se dispune rejudecarea de către instanţa competentă”.

După cum ușor se observă, în Dosarul Clanului Cosma NU putem vorbi de „nulitate absolută” sau de “de necompetenţă”, așa cum sunt definite cele două sintagme în Noul Cod de Procedură Penală.

29 Shares
Se citește acum ...
-- publicitate --
video - emisiuni tv