“Știrea zilei” în 333 de cuvinte: 33 de europarlamentari la 15,2 milioane de alegători!

Peste 105 zile, românii vor merge la urne pentru a-și alege cei 33 de europarlamentari să îi reprezinte în viitorii 5 ani în Parlamentului UE!

Dar cum din cei 18,3 milioane de români cu drept de vot au rămas în țară circa 14,8 milioane, iar din 3,5 milioane de “exilați” NU votează mai mult de 400.000, rezultă că aproximativ 15,2 milioane de români au posibilitatea să pună ștampila pe candidați în 26 mai 2019!

Iar cum PSD, ALDE, UDMR și ProR-Ponta pot aduce la vot maxim 4,2 milioane de români rămâne ca PNL și USR+Cioloș să-i lămurească pe ceilalți 9 milioane de cetățeni sătui de liderii penali să le dea votul de încredere! Pentru PMP contează doar dacă se pune Băsescu cap de listă – maxim 500.000 de voturi!

După cum se observă din “Tabelul prezenței la vot al românilor în perioada 1990 – 2016”, rezultă că pentru EUROPARLAMENTARE alegătorii „carpatini” se deranjează cel mai puțin din liniștea zilei de duminică. În acest sens, TABELUL este necruțător:

• 2007 – Din totalul de 18.228.686 de români cu drept de vot au mers la urne doar 5.370.171. Adică 29,46%, pentru 33 de europarlamentari;

• 2009 – Din totalul de 18.197.676 de români cu drept de vot au mers la urne doar 5.035.297. Adică 27,67%, pentru 33 de europarlamentari;

• 2014 – Din totalul de 18.223.779 de români cu drept de vot au mers la urne doar 5.991.794. Adică 32,44% pentru 32 de europarlamentari.

Așadar, NU trebuie să fii mare analist politic ca să observi din TABEL că, din 2007, românii sunt mai interesați de alegerile prezidențiale și de referendumuri decât de europarlamentare.

De ce? Pentru că liderii partidelor NU au găsit de cuviință să le explice românilor de ce sunt importante alegerile pentru Parlamentul UE.

Importanța alegerilor europarlamentare le putem rezuma astfel:

• se decide ce familie doctrinară va conduce UE – socialistă sau liberală;

• obținerea de posturi de COMISARI (echivalentul miniștrilor) – importanța României în UE;

• participarea directă la strategia de politică externă, agricolă și militară – fonduri europene;

• trecerea la moneda unică – euro;

• intrarea în spațiul Schengen.

Dar, cum este de așteptat, șefii partidele ne vor propune temele politice naționale – corupție, referendum etc. –  și se vor îndepărta de temele altor țări cum ar fi inegalitățile, migrația și șomajul.

Oricum, prin ieșirea britanicilor din UE, România are, din nou, 33 de europarlamentari. Sau, cum ar spune un hâtru, 33 de guri lacome și gălăgioase în România vor fi “expatriate” de partide la Bruxelles.