Tăriceanu se declară nemulțumit că SPP nu l-a informat că este interceptat

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, s-a declarat nemulțumit, marţi, la audierea la Comisia parlamentară de anchetă a SPP, că nu a fost informat de Serviciul de Protecţie şi Pază că este supravegheat de procurori prin SRI.

“Acest lucru poate să presupună mai multe variante. Una din variante este că serviciile care făceau aceste operaţiuni erau atât de discrete, încât reuşeau, precum musca, să nu fie văzute nici de SPP. Intrau poate pe burlan, şi pe burlan nu era asigurată niciun fel de pază. Ca în filme”, a spus președintele Senatului.

Călin Popescu Tăriceanu a dat detalii în legătură cu cei 7 ani în care ar fi fost interceptat, potrivit declarațiilor fostului director al Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP), Dumitru Iliescu, când a fost audiat el însuși la comisie. 

Ce nu au spus cei doi este că supravegherea nu s-a desășurat non-stop, ci pe diverse perioade. Însă Tăriceanu are tot interesul să se dea victimă, pentru a scăpa de dosarul de mărturie mincinoasă, în care așteaptă sentința definitivă de la ÎCCJ, după ce a fost achitat în primă instanță.

Tăriceanu a precizat la audiere că a primit “în urmă cu ceva timp” o informare de la Parchetul General, în care a fost înştiinţat “de o serie de interceptări” care s-au făcut în ceea ce priveşte persoana sa.

“Nu pot să vă spun mai mult, pentru că Parchetul de pe lângă Înalta Curte nu a detaliat când, care au fost perioadele când s-a făcut urmărirea mea, care au fost mijloacele tehnice care au fost folosite, ş.a.m.d. E o problemă care rămâne de verificat în ceea ce priveşte mijloacele tehnice – în ziua de astăzi se pot face interceptări de conversaţii nu numai de convorbiri telefonice şi prin alte modalităţi decât plantarea unui microfon. Există diferite modalităţi. Sigur că telefonul, televizorul pot să fie folosite ca mijloace de interceptare în mod curent, acesta este rezultatul tehnologiilor care au evoluat”, a spus Tăriceanu.

Şeful Senatului a menţionat că, pe lângă aceste informaţii de la PÎCCJ, are în acelaşi timp un dosar în care a fost acuzat de mărturie mincinoasă şi a fost achitat în primă instanţă la Înalta Curte.

“Acest dosar se bazează pe ascultări telefonice care au început la finele anului 2008 şi au continuat până în 2016. Această supraveghere care s-a manifestat pe toate palierele, aşa cum am primit informaţii oficiale, această supraveghere a fost încuviinţată în a se realiza sub toate formele – cu mijloace audio, video, ambientale, urmărire în afara domiciliului, ş.a.m.d. Având în vedere această practică, am deschis acţiune la ÎCCJ privind nelegalitatea mijloacelor de urmărire la care am făcut referire. Pentru că astfel de mijloace de urmărire se folosesc în cazuri cu totul şi cu totul speciale şi ele au fost în general motivate de activităţi de terorism, atentat la siguranţa naţională, ceea ce nu era cazul. Această acţiune pe care am deschis-o la Înalta Curte a fost respinsă, considerând ÎCCJ că au existat motive legale pentru ca judecătorul care a dat încuviinţarea realizării acestor ascultări să procedeze ca atare”, a susţinut Tăriceanu.

Preşedintele Senatului a adăugat că, în aceste condiţii, se pune problema unei “coliziuni între aceste activităţi de supraveghere, realizate probabil de Procuratură prin intermediul serviciilor de informaţii, în speţă al SRI, şi obligaţiile SPP”.