Exim Bank

the GROUP

Borsec

Samsung

Carrefour

Deichmann

Dedeman

Metro

Auchan

 

Cotnari

ComputerLand

Sony

Arctic

Dacia

Rompetrol

Penny

Selgros

JUSTIȚIE: CCR decide pe sesizarea lui Dăncilă pe tema refuzului lui Iohannis de a-i numi miniștri interimari în locul demisionarilor ALDE / Legea care sporește atribuțiile Poliției și Jandarmeriei, pe masa CCR / ANM: Vremea se răcește semnificativ / Un val de aer polar străbate țara, până vineri /

Breaking News:
 

Adolescenții au mare nevoie de odihnă. Acumulatorii lor interni sunt suprasaturați!

În regimul vieții sociale actuale, oamenii de știință afirmă că tinerii au nevoie între 8 și 10 ore de somn pe noapte pentru că resursele lor interioare să capete puteri pentru a două zi. 
 
 
La nivel mondial, tinerii cu vârste între 10-18 ani se culcă nu mai devreme de ora 23. Ei ajungând să nu simtă nevoia de somn până la ora 22.45.
 
În opinia psihologului Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minții, funcționarea și tot procesul de dezvoltare a unui tânăr se întâmplă la un orar de somn staționar, iar școlile care au încă un program foarte matinal au rezultate mai slabe decât școlile care au pus începutul programului mai târziu.
 
“Tehnologia, distragerile, stimulii exteriori, factori excesivi de divertisment, sunt cele mai întâlnite instrumente care folosesc energia unui adolescent. Tinerii, în timpul orarului școlar, observă lipsa de odihnă mentală prin lipsa de atenție pe care o acordă profesorilor. Ei ajungând uneori să căște, să li se facă somn sau să se preocupe de alte lucruri în timpul predării. Atenția și concentrarea devin deficitare prin lipsa de energie. Trezitul dimineața odihnit este o situație de biologie, nu atitudine. Cel puțin teoretic, tinerii pot ajunge să funcționeze bine biologic dacă ar avea un ritual de somn, de folosire a tehnologiei și al distracției. Ei nu sunt capabili tot timpul de o trezire naturală și astfel, apelând tot timpul la ceas sau telefon pentru alarmă, riscă în viitor să întâmpine probleme destul de serioase cu dormitul și alte disfuncții mentale”, explică psihologul.
 
Libertatea implică ordine
 
Specialistul afirmă că până modul în care adolescenții au înțeles conceptul de libertate poate afecta buna lor dezvoltare și perturba echilibrul psihologic de care au nevoie.
 
“Libertatea nu înseamnă să faci ce ceea ce vrei, ci înseamnă în primul rând ordinea firească a lucrurilor, înseamnă autodisciplină. Tânărul nu poate trăi doar prin ceea ce îi place, deoarece acest stil de viața îi poate genera un dezechilibru major în dezvoltarea lui. Adesea părinții gândesc că libertatea e o formă de manifestare individuală pentru ca adolescentul să acumuleze experiențe tot mai diverse și mai vaste, dar în același timp îi asistă în așa-zisa “libertate controlată”. Acumularea de experiențe implică totuși ca tânărul să nu aibă întotdeauna parte de ajutor din partea adulților, ci să fie expus unei direcții clare, iar îndeplinirea task-urilor să conducă la completarea discernământului individual”, declară psihologul Alexandru Pleșea.
 
Alexandru Pleșea
 
Acumulatorii interni, folosiți la maxim
 
Mai mult decât atât, psihologul afirmă că acumulatorii interni de energie ai tinerilor care stochează și generează resurse în corpul și mintea unui tânăr sunt folosiți în zilele noastre la randament maxim.
 
“O bună funcționare a acestor acumulatori trebuie direcționată din partea adulților, care la rândul lor trebuie să fie exemple personale pentru tineri. Adolescenții, care se vor odihni fizic, emoțional și mental, și vor avea un program constant cu activitățile zilnice, au șanse mai mari să genereze noi resurse interioare în viitor. Odihna fizică se face prin relaxare musculară, cea emoțională prin acceptare și determinare, iar cea mentală prin natură”. Acumularea și păstrarea energiei în corp, pentru a fi capabil adolescentul de memorie bună, realizarea oricărui scop, cât și dezvoltarea unor noi abilități dorite, reprezintă un efort care are nevoie de ghidajul părinților sau al celor care conduc tinerii prin viață˝, conchide psihologul Alexandru Pleșea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minții.
 
Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, este sociolog, psihoterapeut, hipnoterapeut şi trainer în programare neuro-lingvistică. A studiat natura minţii umane în trei sisteme educaţionale diferite – Statele Unite ale Americii, Marea Britanie şi România şi de peste 10 ani organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să afle ce posibilități au când își folosesc resursele intelectuale și să arate abilitățile pe care mintea noastră încă le are latente.
5 Shares