Tragedia din Retezat naşte controverse: “Micuţii nu aveau ce să caute acolo”

Doi copii, Dor Geta Popescu şi Erik Gulacsi, de 14 şi, respectiv 13 ani, au încetat din viaţă şi alte cinci persoane au fost rănite, după ce o avalanşă s-a produs, sâmbătă după-amiaza, în Munţii Retezat.

Grupul de şapte persoane lua parte la o ascensiune din circuitul 7 Munţi, din Grădina Carpaţilor, şi era alcătuit din doi bărbaţi, două femei şi trei copii.

Excursia era anunţată şi organizată de Clubul Montan Altitudine din Râşnov, condus de tatăl Getei, cu mult timp înainte şi făcea parte din Circuitul „7 munţi din grădina Carpaţilor“.

Potrivit programului afişat pe site-ul clubului, pentru ziua de sâmbătă, când turiştii au fost surprinşi de avalanşă, plecarea s-a făcut la ora 08.00, pe traseul Cabana Pietrele – Cabana Genţiana – Curmatura Bucurii – Lacul Bucura, 2040m – Custura Bucurei – Vârful Peleaga, 2509m – Căldarea Berbecilor – Lacul Bucura – Cabana Pietrele, pe un traseu de 7-9 ore. Deşi meteorologii au anunţat că vremea se înrăutăţeşte şi că există pericol de avalanşă în munţi, organizatorul excursiei a decis ca, totuşi, excursia să continue.

Grupul de şapte s-a aventurat pe un culoar interzis pentru ascensiune pe timp de iarnă şi a fost surprinsă de o avalanşă pe care se spune că tocmai ei au produs-o.

Din păcate doi dintre copii, Dor Geta Popescu şi Erik Gulacsi, de 14 şi, respectiv, 13 ani au încetat din viaţă. Cei doi erau mari speranţe ai şcolii de alpinism a României, Dor Geta Popescu fiind deja deţinătoare a numeroase trofee şi recorduri mondiale.

Poliţiştii au demarat o anchetă în urma acestui incident şi au deschis dosar penal pentru ucidere din culpă. Iar ancheta, realizată cu ajutorul specialiştilor în domeniu, scoate la iveală lucruri uluitoare.

Una dintre concluzii este că micuţii ar fi putut scăpa dacă membrii grupului îşi luau toate măsurile de siguranţă normale. Însă cum aceştia nu erau legaţi între ei, copiii au fost loviţi în plin de avalanşă, aruncaţi pe o distanţă de zeci de metri, iar decesul a survenit din cauza impactului cu mai multe stânci.

De altfel, salvamontiştii ajunşi la faţa locului au recunoscut că trupurile celor doi copii erau contorsionate într-un mod nefiresc din cauza impactului cu stâncile.

De asemenea, se spune că celelalte cinci persoane au fost salvate abia după ce au acceptat cu greu să lase trupurile copiilor morţi în zona respectivă.

Iniţial, taţii celor doi copii, care conduceau grupul de şapte alpinişti, nu au dorit să plece din zonă, iar salvamontiştii spun că dacă rămâneau acolo mureau şi ei din cauza şocului şi a frigului.

Declarații martori

În paralel, un alt grup, de 51 de persoane, făcea o drumeţie în aceeaşi zonă. La un moment dat, cele două grupuri de turişti s-au întâlnit pe traseul către creastă.

”Au luat-o pe traseul acela, era zonă de avalanşă clar şi evenimentul s-a produs. Avalanşa nu a fost declanşată de noi pentru că noi eram mult mai înainte. Noi nu ne-am deplasat pe un traseu cu risc de avalanşă, întotdeauna am evaluat bine, unde erau zone expuse pur şi simplu le-am ocolit pentru că din cauza zăpezii foarte mari a apărut acest risc. De aceea am ales acel traseu pe creasta muntelui. Dacă nu ne duceam şi noi pe acolo, dar nu era cazul. Au zis că vor veni şi ei cu noi, că vor merge pe acel traseu, dar când a fost bifurcaţie pur şi simplu ei au luat-o înainte pe jos, în dreapta, noi am luat-o în stânga. Am crezut că vor face acea buclă şi că vor urca şi ei în creastă. Vizibilitatea fiind foarte mică nu i-am mai văzut ulterior şi eram preocupat mai mult de grupul meu decât pe unde au luat-o alţii”, a povestit un bărbat care a alertat autorităţile, membru al grupului de 51 de turişi.

“Am înţeles că au spus (turiştii din grupul de 51 – nr.) că la un moment dat s-au despărţit, ei mergând pe traseul de iarnă şi ceilalţi pe traseul de vară. Nu există două trasee acolo. Doar traseul de vară. Nu trebuie să ai studii doctorale ca să realizezi că dacă două zile ninge dumnezeieşte zăpada nu este stabilizată şi la cel mai mic sunet produs avalanşa poate pleca. Oamenii muntelui ştiu toate aceste lucruri, nici nu trebuie să merg eu să îi trag de mâneca”, a explicat pentru MEDIAFAX şeful Salvamont Hunedoara, Ovidiu Bodeanu. 

„Îmi pare rău pentru el (n.r. – Ovidiu Popescu) pentru că şi-a pierdut fetiţa şi pentru că, probabil, va răspunde şi în faţa legii… Dar nu poţi să-ţi supui copiii la astfel de riscuri pentru performanţă. Iar acest gen de performanţă eu nu am aplaudat-o. Cunosc foarte bine Retezatul şi vă pot spune că avalanşele se pot evita iarna, în zonele unde se ştie că se adună cantităţi foarte mari de zăpadă. Cred că a fost o decizie greşită de a aborda acel traseu de vară, care iarna este deosebit de periculos“, a mai spus şeful Salvamont Zărneşti corespondentului Mediafax.

El a mai povestit un episod din 2009, când Ovidiu Popescu se afla pe munte, în zona Babele, cu cealaltă fiică, Crina Coco Popescu şi au fost surprinşi de o vijelie, având nevoie de ajutorul salvamontiştilor.

„Era foarte speriat atunci, s-au ascuns după un bolovan. Nu e în ordine să îţi expui copiii mereu la riscuri, chiar dacă lor le place, pentru că la vârsta aceasta ei nu au discernământ şi nu pot conştientiza pericolul. După vârsta de 18 ani este cu totul altă treabă. Occidentalii nu-şi permit să-şi ducă copiii pe munte în condiţii dificile“, a precizat Ioan Pivodă.

Potrivit unor surse din anturajul familiei, Ovidiu Popescu locuia la Râşnov cu fata cea mică, Dor, după ce a divorţat de soţia lui, aceasta locuind la Cluj. Crina Coco Popescu se află în Italia şi se va întoarce acasă pentru înmormântarea sorei sale.

Dor Geta Popescu se antrena în cadrul acestei excursii pentru următoara expediţie, din vară, când dorea să cucerească un nou vârf Lenin Peak 7134 metri – unde urmau 18 zile consecutive de ascensiune, un mod de abordare complex şi un tip de aclimatizare special. Excursia ar fi urmat să se încheie duminică.

Un număr tot mai mare de oameni, inclusiv specialişti în domeniu, îi acuză pe taţii celor doi copii de iresponsabilitate, respectiv că “micuţii nu aveau ce să caute acolo pentru că trupul unui copil este ca o mlădiţă, este în creştere, şi nu este pregătit pentru ascensiuni pe munţi”.

Se face trimitere inclusiv la Muntele Himalaya, cel mai înalt vârf din lume, unde ascensiunea este interzisă prin lege pentru persoanele care nu au împlinit 18 ani.