KIA Exim Bank UE the GROUP Borsec Samsung Carrefour Deichmann Dedeman Metro Auchan
KIA Best Advertising Cotnari ComputerLand Sony Arctic Dacia Rompetrol Penny Selgros

PENALI: Condamnat la 2 ani de închisoare cu executare, Ioan Neculaie a fost prins când voia să fugă din ţară/

Breaking News:
 
EPISODUL 4 - Afacerea LazărGate. Răspundem la întrebarea fundamentală "De ce șefii SRI au nevoie de un "loial" în funcția de procuror general al României"?

Legea 51/1991. Importanța procurorului general în DREPTUL SRI de a încălca Drepturile Fundamentale ale Omului

În cele 3 episoade despre Afacerea LazărGate am arătat cum a fost numit Augustin Lazăr procuror general al României, deși avea dosar penal deschis la DNA.

Am mai arătat că toți cei implicați în numirea lui Lazăr – președintele Klaus Iohannis, ministrul Justiției, Raluca Prună, magistrații CSM, șeful SRI, Florian Coldea și șefa DNA, Codruța Kovesi – au tăcut, din diverese motive.

Augustin Lazăr, 48 de ore de fericire pentru șefii SRI care ascultă sau nu de președintele României
În aceste context, puteți citi: SRI: Afacerea LazărGate este de domeniul Siguranței Naționale
Președintele Klaus Iohannis l-a numit procuror general pe Augustin Lazăr deși știa că acesta are dosar penal deschis la DNA
Președintele României, beneficiarul tuturor secretelor

Astăzi vă voi demonstra importanța funcției de procuror general din perspectiva șefilor SRI de a încălca Drepturile Fundamentale ale Omului, dar și din perspectiva președintelui României.

De ce și a președintelui României? Deoarece comandantul operațiunilor și beneficiarul tuturor informațiilor colectate de serviciile secrete în urma operațiunilor aprobate legal este președintele României, șef al CSAT.

De asemenea, în acest episod 4 din saga Afacerea LazărGate vom răspunde, ca bonus, la întrebarea retorică formulată de ex-președintele Traian Băsescu în urma dezvăluirilor fugarului Ghiță: Dacă discuția PRIVATĂ dintre Băsescu și un amic “a fost înregistrată cu mandat?”.

Hellvig moștenește și ciudata Lege 51/1991
Legea 51/1991 – Legea SRI

Deoarece răspunsul SRI publicat în episodul 3 din saga Afacerea LazărGate a făcut referire la Legea 51/1991 reactualizată, ne-am decis să o analizăm în profunzime, pentru a nu fi acuzați că vorbim în necunoștință de cauză. (Articolele de lege semnalate pot fi conspectate, pe îndelete, la finalul textului.)

Așa am găsit câteva articole strecurate „stategic” de Virgil Măgureanu în legea SRI care duc, UNEORI, la abuzuri greu de imaginat de un om cu scaun la cap! Ceva ce numai americanilor le-a năzărit cu legea care permite NSA să ne urmărească pe toți sub umbrela Siguranței Naționale.

Siguranța Națională este o sintagmă cu înțeles foarte, foarte larg, greu de înscris într-un interval și dependentă de opiniile a patru oameni cu funcții înalte în stat: președintele României, directorul SRI, procurorul general și președintele ÎCCJ!

Florian Coldea și Laura Codruța Kovesi

Din studiul Legii 51/1991 am aflat răspunsul la întrebarea “De ce are nevoie SRI de un om „loial” – a se citi șantajabil – în funcția de procuror general și, ca bonus, răspuns la întrebarea lui Traian Băsescu.

Pentru că, în acord cu articolele 14 – 21 din Legea 51/1991, importanța procurorului general este COLOSALĂ pentru DREPTUL SRI de a încălca Drepturile Fundamentale ale Omului.
C-O-L-O-S-A-L-Ă!

Să luăm articolele pe rând, articole pritocite de “profesorul” Virgil Măgureanu în timp ce românii se bucuraru de zorii democrației.

Virgil Măgureanu – părintele Legii 51/1991 -, după ce a dat cu subsemnatul la Parchet
Articolul 14

Practic, conform articolelor 14 și 15 din Legea 51/1991, SRI are DREPTUL să încalce Drepturile Fundamentale ale Omului în cazuri de Siguranță Națională NUMAI cu acordul procurorului general și, APOI, cu aprobarea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție – ÎCCJ.

Articolul 14 arată la alineatul 1) în ce condiții poate să solicite SRI încălcarea drepturilor fundamentale:

Atunci când “nu există alte posibilităţi ori sunt posibilităţi limitate pentru cunoaşterea, prevenirea sau contracararea riscurilor ori ameninţărilor la adresa securităţii naţionale”.

CLAR? Când șefii SRI consideră că un CETĂȚEAN reprezintă un RISC la adresa „SIGURANȚEI NAȚIONALE” au DREPTUL să solicite încălcarea Drepturile Fundamentale ale Omului.

Iar Articolului 14 la alineatul 2) legiferează ce activități specifice poate să întreprindă SRI în baza alineatului 1): interceptare, înregistrare, căutarea unor informaţii, deschiderea unui obiect, ridicarea şi repunerea la loc a unui obiect sau document, instalarea de tehnică de supraveghere în locuri private, obţinerea de informaţii financiare etc. etc. etc.

Adică TOT ce înseamnă Drepturile Fundamentale ale Omului.

Așadar, în baza articolului 14, șefii SRI au dreptul să încalce Drepturile Fundamentale ale Omului sub umbrela “Siguranței Naționale”.

Dar legea ne spune și ce funcții TREBUIE să APROBE acțiunile SRI care duc la încălcarea Drepturile Fundamentale ale Omului. Aceste FUNCȚII sunt stipulate în Articolul 15 din Legea 51/1991.

Cristina Iulia Tarcea, actualul președinte al ÎCCJ
Articolul 15

În baza Articolului 15 se specifică persoanele care au DREPTUL LEGAL să aprobe sau nu solicitarea SRI de a încălca Drepturile Fundamentale ale Omului. Este vorba despre procurorul general al României și de președintele ÎCCJ.

Pașii SRI pentru încălcarea Drepturilor Fundamentale ale Omului calcă pe trei drumuri legislative. Iată-le:

Primul drum al actelor. Se aprobă solicitarea SRI:

  • SRI solicită aprobarea de la procurorul general;
  • Procurorul general aprobă și trimite solicitarea către președintele ÎCCJ;
  • Președintele ÎCCJ aprobă solicitarea SRI și dispune supravegherea pentru un prim termen de maxim 6 luni. Termenul poate fi prelungit de mai multe ori cu câte 3 luni, până la împlinirea a 2 ani!

Al doilea drum al actelor. Procurorul general se opune:

  • SRI solcită aprobarea de la procurorul general;
  • Procurorul general se opune. Este obligat să motiveze decizia;
  • SRI are posibilitatea să revină cu solicitarea dacă depune alte dovezi sau respectă cele semnalate de procurorul general în motivația de respingere.

Al treilea drum al actelor. Președintele ÎCCJ se opune:

  • SRI solicită aprobarea de la procurorul general;
  • Procurorul general aprobă și trimite solicitarea către președintele ÎCCJ;
  • Președintele ÎCCJ se opune. Are obligația să motiveze decizia;
  • SRI are posibilitatea să revină cu solicitarea dacă depune alte dovezi sau respectă cele semnalate de președintele ÎCCJ în motivația de respingere.
SRI – prima pagină. În data de 30 august 2017 nivelul de alertă era PRECAUT
Articolul 19 – Importanța procurorului general

Până aici totul pare NORMAL atunci când vorbim despre Siguranța Națională. Dar…

După cum se vede, procurorul general trebuie să-și dea acordul pentru ca SRI să încalce Drepturile Fundamentale ale Omului.

DAR, dacă procurorul general se OPUNE – în scris, justificat cum înțelege el să se justifice -, SRI nu mai are nicio cale de atac. Trebuie să o ia de la capăt, să vină cu alte dovezi. Practic, șefii SRI rămân cu buzele umflate atunci când doresc să facă exces de zel sau să comită un… ABUZ! Pentru că procurorul general trebuie să aibă argumente când refuză, nu se opune că “așa vrea mușchii lui”!

Ei bine, IMPORTANȚA COLOSALĂ a procurorului general în cazul unor DORINȚE SPECIALE ale șefilor SRI rezultă din articolul 19, care prevede la punctul 1):

“Atunci când întârzierea obţinerii autorizării ar prejudicia grav finalitatea activităţilor specifice necesare, acestea se pot efectua cu autorizarea procurorului, pe o durată de maximum 48 de ore, urmând ca autorizarea judecătorului să fie solicitată de îndată ce există posibilitatea, dar nu mai târziu de expirarea acestui termen. Judecătorul se pronunţă asupra cererii de îndată”.

Așadar, dacă procurorul general semnează, SRI are DREPTUL timp de 48 de ore să încalce DREPTURILE Fundamentale al Omului.

În 48 de ore, agenții SRI pot să copieze documente, să aibă acces la date financiare, să planteze “obiecte” de supraveghere în orice casă etc. etc. etc. – așa cum se prevede la Articolul 14.

Aceste informații obținute de agenții SRI în cele 48 de ore sunt LEGALE. În cel mai rău caz, doar timp de 7 zile, dacă președintele ÎCCJ dispune distrugerea lor!

În contextul NUMIRII lui Augustin Lazăr în funcția de procuror general, deși avea dosar penal deschis la DNA, ce încredere mai putem avea în el sau în cei care l-au numit?
Ca să fie clar!

Ca să fie clar! Aici NU am vorbim de cazuri reale, ci de DORINȚELE SPECIALE, uneori personale ale șefilor SRI. Și dacă veniți cu argumentul că șefii serviciilor NU sunt chiar atât de nebuni sau înconștienți, vă reamintesc faptul că deși legea interzice categoric, SRI are acoperiți în magistratură – judecători și procurori.

Ca să fie clar! De aceea, șefii SRI au nevoie de un procuror general care să le ciugulească din palmă și NU de unul care să aibă coloană vertebrală și RESPECT față de LEGE – așa cum se dovedește din ce în ce mai des că NU au șefii serviciilor secrete din România.

Ca să fie clar! Aici ne-am referit la posibilele abuzuri ale șefilor SRI, nu la necesități vitale pentru stoparea unor atacuri la adresa Siguranței Naționale.

Ca să fie clar! Ne referim strict la șefii SRI, și nu la agenții SRI. Chiar dacă ar dori agenții SRI să comită un abuz prin încălcarea Drepturilor Fundamentale, nu ar putea deoarece șefii SRI ar trebui să fie de acord cu propunerea lor.

Traian Băsescu – Oare el nu s-a jucat „în nisip” cu articolul 14 pe vremea când a fost președinte iar Coldea mare șef la SRI, Kovesi procuror general și Lidia Stanciu președintele ÎCCJ?!
Răspuns pentru Băsescu

Traian Băsescu, din postura de președinte vreme de 10 ani, a avut acces la secrete de stat. În prezent, dacă șefii SRI doresc, pot găsi argumente pentru ca Băsescu să se califice la statutul de pericol la adresa Siguranței Naționale – adică să încalce prevederile Articolului 12 din Legea 51/1991.

Exemplu: Atunci când Traian Băsescu vorbește cu “amicii” despre servicii secrete și unele acțiuni! În această categorie intră și Ion Iliescu, și Emil Constantinescu, dar și… premierii României care au diverși “amici”. Aviz Victor Ponta!

Acum putem oferi un răspuns fostului președinte la României Traian Băsescu la întrebarea sa retorică:

  • Discuția PRIVATĂ dintre Băsescu și un amic “a fost înregistrată cu mandat”?
  • Da, în baza articolelelor 14 – 21 din Legea 51/1991!

Pentru conformitate, iată ce se stipulează în articolele 14 – 21 din Legea 51/1991 – Legea SRI a fost descărcată de pe site-ul SRI

Download (PDF, 107KB)

ok
SECUNDATV.RO folosește cookies. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosiri cookie-urilor conform OUG13 2012.