POLITICĂ: Băsescu și-a executat subalternul care a votat moțiunea PMP / ACTUALITATE: Canicula pune stăpânire pe întreg sudul țării până la mijlocul săptămânii viitoare / 

Breaking News:
 
EPISODUL 2. Alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016

ROMÂNIA, ce PLĂCINTĂ!

În primul episod – “Sondajul trucat, otrava sociologilor” – v-am arătat prin trei exemple ce daune majore pot produce sondajele măsluite publicate în cascadă înainte de alegeri. Pagubele pot fi imense pentru unele partide, dacă nu au reprezentanți și filiale în teritoriu – cum este cazul partidelor mici.

romania tara minunata
România, țară minunată!
Jocul pentru putere

Astăzi vă supun atenției patru “plăcinte tehnice” izvorâte din numărul românilor care vor merge la vot, dar și din opțiunile lor trecute și viitoare.

Și vom vorbi despre români ca entități umane, cu minte și suflet, nu ca procente, așa cum le place sociologilor să ne tot explice mefistofelic, “pe sticlă”.

Diferența dintre partidele tinere și cele bătrâne este dată de modul de administrare. Dacă partidele energofage au filiale în toate localitățile cu peste 3.000 de locuitori, nu același lucru îl putem spune despre cele tinere precum oengistul USR, securistoidul ANR sau sinistrul PRU.

De aici, și dificultatea celor trei june partide de a obține pragul minim de semnături, 189.358, pentru a se putea înscrie pe listele electorale din țară la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016. Data limită de înscriere în țară este 27 octombrie ora 24, iar pentru DIASPORA, 12 octombrie ora 24. 

Carpathian Summer
România, superbă glie!

Să fie foarte clar: fac parte din categoria celor care consideră că pragul ar fi trebuit limitat la maxim 100.000 de semnături, adică atâtea câte sunt necesare pentru ca românii să poată avea inițiative legislative.

Dar când au votat legea electorală în 2015, parlamentarii PSD, ALDE, UNPR, UDMR și PNL au uitat de Articolul 74 din Constituție și au gândit la unison, în procente: 1% – “un nevinovat procent”, au spus ei, “ce faceți atâta scandal?!?”.

Numai că 1% înseamnă 189.358 de oameni, un număr foarte mare dacă ne gândim că partidele mici nu dețin în țară și în Diaspora sute de filiale. Trebuie să fii naiv ca să nu înțelegi că a fost un blat mojic între PSD, ALDE, UNPR, UDMR și PNL legiferarea unui prag de semnături foarte mare.

Așadar, în funcție de rezultatele urmărite, politicienii gândesc în procente sau în unități. Au dorit împiedicarea participării la alegeri a partidelor tinere, au gândit în procente și au ales procentajul maxim recomandat de Convenția de la Veneția: 1%.

N.B. Am introdus în analiză și micile partide USR și ANR plecând de la ideea că vor putea să strângă minimul de semnături pentru a participa la alegeri – adică 189.358 de semnături din totalul de 18.935.800 de români cu drept de vot – din care peste 4 milioane sunt în DIASPORA!

Dragnea Gorghiu Blaga Hunor Oprea Tariceanu
Ei au votat o lege electorală strâmbă: Dragnea, Gorghiu, Blaga, Hunor, Oprea și Tăriceanu. “P” e de la penali, nu de la publicitate!
PSD, cu circa 300.000 de voturi peste PNL

Acum, că am expus contextul, să intrăm în subiect și să analizăm cum va arăta “Plăcinta Parlamentară” după 11 decembrie 2016 – în funcție de numărul de voturi, nu de procente.

(În tabele am plasat și o coloană cu procente, pentru a vă face o idee despre IMPORTANȚA unui vot, iar la finalul analizei puteți studia datele sintetice aranjate în funcție de probabilitățile enumerate).

După cum se știe, alegerile parlamentare depind de liderii locali – primarii și baronii județeni. De aceea, analiza noastră se bazează pe numărul de voturi obținute de partide în algerile locale din iunie 2016.

Iată mai jos cum s-au împărțit cele 8.525.136 de voturi valabil exprimate pentru funcția de primar, așa cum se vede din tabel și în “Plăcinta Primarilor” – click pentru a mări imaginea:

1 Primul Tabel analiza aleg parl 2016
Distribuția voturilor pentru primari în iunie 2016

Așadar, PSD-ul lui Dragnea a candidat singur, în alianță națională cu ALDE și în alianță locală cu UNPR (adică numai în anumite localități, între care și Bucureștiul), însumând aproximativ 3,3 milioane de voturi.

Totodată, putem considera că formațiunea lui Tăriceanu, ALDE, este posesoarea a circa 500.000 de ștampile pe buletinul de vot iar UNPR-ul generalului Oprea se poate lăuda cu cel puțin 400.000 de voturi.

PNL condus de Blaga și Gorghiu a obținut 2,685 milioane de voturi, PMP patronat de Băsescu a fost „botezat” de 304.000 de români iar USB-ul lui Dan a fost votat de 175.000 de bucureșteni – candidând numai în Capitală.

Dar din această distribuție se mai observă că circa 1,1 milioane de voturi s-au disipat la alte formațiuni politice mediocre la nivel național sau de la anumite județe.

Varianta 2: PSD + ALDE ar fi ras tot

În acest al doilea tabel am extrapolat rezultatele de la alegerile locale la cele parlamentare, în funcție de mișcările politice actuale: UNPR absorbit de PMP, PSD în alianță cu ALDE iar PNL – singur. Iată ce a rezultat – click pentru a mări imaginea:

1 Doilea Tabel analiza aleg parl 2016
Posibila distribuție a voturilor pentru Parlament

Șocant, nu-i așa?!? PNL se află la circa un milion de voturi în urma alianței PSD+ALDE. PMP se așază pe locul 3, la o diferență umilitoare pentru Băsescu – 2 milioane de români!!! – însă trece pragul de 5%.

În schimb, USB ar sucomba politic, cu numai circa 220.000 de voturi. Practic, partidul lui Nicușor Dan nu ar fi în stare să atingă pragul electoral aferent celor 8.525.136 de votanți, adică 426.257 de semnături!

Varianta 3: PNL suflă în ceafa PSD

În cel de-al treilea tabel am introdus și voturile din DIASPORA (câteva sute de mii) și am mărit numărul votanților din țară, ajungând, în total, la 10,5 milioane de români. Iată tabelul – click pentru a mări imaginea:

1 Treilea Tabel analiza aleg parl 2016
10,5 milioane de români vin la vot

Rezultatul pare unul promițător pentru cei care doresc ca PSD să nu mai aibă acces la putere. Forțând puțin nota, am considerat că PSD poate ajunge la un maxim de 4 milioane de voturi.

Simultan, PNL rămas la conducere numai cu Gorghiu iar grație efortului depus de președintele Iohannis, poate aduna circa 3,7 milioane de voturi.

PMP poate rămâne cu circa 850.000 de voturi, ANR-ul lui Marian Munteanu poate obține 650.000 de buletine iar USR-ul lui Dan poate atinge cota de 400.000 de voturi – insuficientă pentru a depăși pragul electoral de 5% – adică 525.000 de semnături aferente celor 10,5 milioane de români participanți la vot.

După cum se vede foarte clar, PMP-ul lui Băsescu va obține rolul de “partid balama” pentru PSD-ul lui Dragnea. Dar pentru PNL-ul lui Gorghiu & Iohannis, Băsescu își va împărți acest rol cu ANR-ul lui Munteanu – evident, în urma redistribuirii voturilor.

Varianta 4: Alianța anti PSD ia bucata cea mai mare din Plăcinta Parlamentară

În cel de-al patrulea tabel am păstrat numărul mare de votanți – 10,5 milioane – și am introdus în analiză o alianță anti PSD, formată din PNL + USR + ANR dar fără PMP. Iată cum se împart mulțimile de votanți – click pentru a mări imaginea:

1 Patrulea Tabel analiza aleg parl 2016
PSD poate pierde primul loc

Pentru românii care l-au votat președinte pe Klaus Iohannis, rezultatul este unul mult-așteptat. Alianța împotriva firii – PSD + ALDE – ar staționa la cota 3,8 milioane de voturi. Astfel, binomul penalilor Dragnea & Tăriceanu ar pierde primul loc.

În schimb, alianța anti PSD formată din PNL, ANR, USR și alte mici formațiuni politice de zonă ar putea obține circa 5 milioane de voturi. Asta și grație românilor din Diaspora. Cu sprijinul oferit de 5 milioane de români, alianța anti PSD va trece pe primul loc.

În fine, pentru PMP-ul lui Băsescu îngrășat cu UNPR-ul hulitului Oprea se vor găsi 850.000 de români să-l voteze.

Dar chiar și după redistribuire – caz extrem de fericit pentru cei care nu mai doresc să vadă penalii de la PSD la conducerea țării – nu este îndeajuns pentru a aduce la putere formațiunea președintelui Iohannis. Și de această dată “partidul balama” PMP va face ochi dulci PNL pentru a crea o majoritate confortabilă.

Ca și în exemplul trei, rolul de “partid balama” poate fi jucat și de o altă formațiune. Aici rolul poate fi preluat de UDMR, uniune de etnie care, grației unui articol din actuala lege electorală, poate deveni partid parlamentar chiar dacă nu trece pragul electoral de 5% – adică nu obține minim 525.000 de voturi.

iohannis-si-ciolos
Jocul lui Iohannis poate modifica porțiile!
Concluzii

Dacă președintele Iohannis și oamenii din spatele liderilor Gorghiu, Dan și Munteanu doresc cu adevărat ca după 11 decembrie țara să nu mai fie condusă de penalii PSD, este NECESAR ca partidele PNL, ANR și USR să formeze o ALIANȚĂ preelectorală anti PSD. Nu postelectorală.

În cazul în care PNL, ANR și USR nu vor merge împreună în alegerile din 11 decembrie, votul românilor se va disipa grație jocului murdar de dezinformare practicat de PSD – maeștri în manipularea electoratului infantil politic. Iar cel care va avea cel mai mult de pierdut este USR.

1-Placinta-partidelor-final
Cu un click veți vedea cine va conduce țara dacă vor vota doar 8,5 milioane de români!

ATENȚIE! Electoratul PSD este unul disciplinat dar are izvoarele parțial secate. Opoziția NU trebuie să excite izvoarele, nu trebuie să le ofere lui Dragnea și Ponta găleți pline cu lături.

În schimb, electoratul de dreapta este unul schimbător, egoist și care are o părere prea bună despre sine în comparație cu realitatea. De aceea, o ALIANȚĂ poate satisface mai multe mulțimi de oameni care au diverse caracteristici dar și similitudini.

PNL poate veni cu organizarea legislativă, USR cu dorința de înnoire a clasei politice iar ANR – cu disciplina economică. Vor fi trei mulțimi de oameni care au aceeași dorință  generală: eliminarea de la putere a PSD, partidul penalilor.

iohannis-basescu
Băsescu – “Singur împotriva tuturor!”

P.S. Așa cum am mai scris, PMP  nu va accepta să intre în nicio alianță, pentru că președintele Traian Băsescu joacă uriașa carte politică “SINGUR împotriva tuturor”.

digi 24 kovesi
Laura Codruța Kovesi – Impuse “la lichele”?!

N.B. Pentru a nu perturba și mai mult percepția publicului asupra situației politice actuale, nu am introdus în analiză evenimentele marca DNA din preajma alegerilor parlamentare. Am să o fac în episodul 3 când o să vorbesc și despre votul din DIASPORA. Până atunci, lectură plăcută!

Patru TABELE pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016

Download (PDF, 174KB)

Decizia Nr. 2 BEC privind documentele care trebuie depuse în vederea admiterii candidaturilor la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din 11 decembrie 2016

Download (PDF, 4.24MB)

ok
SECUNDATV.RO folosește cookies. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosiri cookie-urilor conform OUG13 2012.