Legea care sporește atribuțiile Poliției și Jandarmeriei, în dezbaterea CCR

Legea care sporește atribuțiile Poliției și Jandarmeriei, adoptată de Parlament în 3 iulie, în sesiune extraordinară, actul normativ fiind iniţiat de fostul ministru de Interne, Carmen Dan, şi de Florin Iordache – ambii oamenii lui Liviu Dragnea -, va fi analizată, miercuri, de judecătorii Curții Constituționale a României (CCR).

Prevederile legii includ şi amendarea celor care refuză să se legitimeze în faţa poliţiştilor.

Parlamentarii PNL și USR au atacat la CCR această lege. 

Deputații și senatorii USR precizează că prevederile acestui act normativ încalcă art. 1 alin. (5) şi art. 53 din Constituţie, care stabilesc că „în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”, respectiv cadrul în care poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi.

Sintagma „motive verosimile”, invocată în mod repetat în lege drept premisă pentru restrângerea unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu este definită în legislaţia din domeniul ordinii şi siguranţei publice, astfel că este vorba de o lipsă de claritate a prevederilor legii.

În lipsa unei definiţii legale care să clarifice înţelesul acestei sintagme, se poate constata că standardul existenţei unor „motive verosimile” nu impune, în fapt, existenţa niciunui element obiectiv, cuantificabil, în virtutea căruia poliţistul să poată acţiona.

De asemenea, legea nu reglementează cu claritate faptul că folosirea mijloacelor de constrângere trebuie realizată exclusiv când comportamentul persoanei vizate o impune în mod strict necesar şi nici nu stabileşte o ierarhie clară a mijloacelor de constrângere, ceea ce crează posibilitatea restrângerii exerciţiului unor drepturi şi libertăţi în mod abuziv.

USR consideră, de asemenea, că legea încalcă art. 20 alin. (2) şi art. 22 din Constituţie, referitoare la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, respectiv la dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică. Este vorba despre faptul că legea introduce o prezumţie de legitimă apărare în favoarea poliţistului, care va fi, astfel, îndrituit să riposteze. Or, o astfel de soluţie legislativă încalcă Codul european de etică al Poliţiei, dar mai ales jurisprudenţa CEDO, având potenţialul de a pune în pericol o serie de valori constituţionale, precum viaţa sau integritatea fizică şi pshică.

“Carmen Dan încearcă să acopere prin lege abuzurile jandarmilor din 10 august”

La rândul lor, parlamentarii PNL susţin că “motivul pentru care ministrul Carmen Dan a ţinut cu orice preţ să impună acest proiect, în speranţa de a scăpa de remaniere, este încercarea de a acoperi prin noi articole de lege ilegalităţile comise de jandarmii din subordinea sa la represiunea din 10 august, când protestatari paşnici au fost loviţi în cap cu instrumente ilegale, deşi nu prezentau niciun pericol pentru forţele de ordine”.

“În ciuda dovezilor evidente în acest sens, Carmen Dan nu a stabilit sancţiuni pentru cei vinovaţi şi a prezentat doar câteva cuvinte irelevante dintr-un raport pe care ulterior l-a secretizat, refuzând să îl prezinte procurorilor şi opiniei publice”, arată PNL.

“De asemenea, folosirea violenţei în raport cu cetăţeanul devine mai arbitrară şi mai uşor de justificat, fiind dificil să mai fie tras la răspundere un reprezentat al forţelor de ordine care foloseşte forţa în mod disproporţionat. Practic, prin acest proiect de lege Carmen Dan a încercat să ascundă măsuri abuzive şi neconstituţionale printr-o serie de articole necesare în vederea clarificării atribuţiilor oamenilor legii. În mod evident, ministrul Carmen Dan – artizanul reprimării violente din 10 august – nu are autoritatea morală pentru a gira prin lege restrângerea drepturilor cetăţeneşti şi creşterea atribuţiilor oamenilor din subordinea sa inclusiv în zona prevenirii terorismului – element care se poate transforma într-un instrument foarte periculos de supraveghere în mâinile PSD”, mai spus liberalii.