Ora 14:30. Președintele Nicușor Dan a declarat, la finalul ședinței CSAT, că „întreaga responsabilitate pentru accident este a Rusiei” și că România va cumpăra sisteme anti-dronă prin Programul SAFE. „Contractele se semnează zilele astea”, a precizat el.
Nu a spus, însă, nimic despre activarea Articolului 4 din Tratatul NATO, care privește consultări între aliați, nu răspuns militar automat.
România cumpără sisteme anti-dronă, prin Programul SAFE. Nicușor Dan, la finalul ședinței CSAT: „Contractele se semnează zilele astea”
Ora 13:40. Ședința CSAT s-a încheiat.
Ora 11:00. Ședința CSAT a început.
Ora 10:55. Ilie Bolojan l-a mandatat pe ministrul Apărării, Radu Miruță, să voteze în locul lui deciziile ce vor fi luate în CSAT, acesta din urmă oricum participând la ședință, deoarece este membru în Consiliu.
Ilie Bolojan a amintit, în discursul său de la Chișinău, despre faptul că Sorin Grindeanu (PSD) a atacat la CCR Ordonanța de Urgență privind achizițiile SAVE. „Vă rog să vă gândiți la toate contestațiile depuse la CCR cu privire la programul SAVE cu privire la dotarea Armatei Române”, a spus premierul.
El a cerut de la MApN un avion Spartan pentru a reveni în România. Ajunsese la Chișinău cu două ore înainte de explozia drenei militare.
Ora 10:00. Ambasada SUA a transmis următorul mesaj: „Vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”, similar celui comunicat de Mark Rutte, secretarul general al NATO.
O dronă rusească a explodat pe un bloc din centrul municipiului Galați, în noaptea de joi spre vineri în jurul orei 02:00, la circa 10 kilometri de granița cu Ucraina. Aceasta s-a desprins dintr-un roi de drone cu încărcătură militară, care a atacat portul ucrainean Ismail.
Autoritățile au emis mesaj RO-ALERT pentru populație.
În urma exploziei, plafonul unui apartament de la etajul 10 al blocului s-a prăbușit peste o femeie și un copil, care „prezintă escoriații”, potrivit DSU, și au fost internați la Spitalul Clinic Județean de Urgență Galați.
Comunicatul DSU: „În municipiul Galați, o dronă s-a prăbușit pe un bloc de locuințe, impactul fiind urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu la nivelul unui apartament situat la etajul 10. La fața locului intervin forțe și mijloace ale ISU Galați pentru limitarea efectelor incidentului și securizarea zonei, sprijinite de alte efective ale MAI și echipe specializate ale SRI. Două persoane care se aflau în apartamentul incendiat s-au autoevacuat”.
Președintele Nicușor Dan a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru ora 11:00. Premierul interimar Ilie Bolojan, care este vicepreședintele CSAT, se află la Chișinău, la un eveniment al aleșilor locali, la care participă și președinta Republicii Molodova, Maia Sandu.
Ministra de Externe, Oana Țoiu, l-a convocat pe ambasadorul Federației Ruse la sediul MAE.
Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați au deschis un dosarul penal și „efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 117 alin. 2 din Codul aerian (Legea nr. 21/2020), a infracțiunii de distrugere, precum și a tentativei la omor calificat”, se arată într-un comunicat.
Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a declarat la TVR Info despre limitările tehnice în cazul folosirii avioanelor de vânătoare pentru interceptarea unei drone aflate foarte aproape de o zonă locuită:
„Limitările tehnice sunt cu privire la scenariile în care aeronavele de vânătoare pot să angajeze ținta. Dați-vă seama că sunt 10 kilometri de la punctul de intrare în graniță până în municipiul Galați. Să tragi dintr-un avion F-16 cu o rachetă într-o dronă care, după ce e angajată, aterizează în mijlocul Galațiului produce pagube mai mari.
Ceea ce trebuie făcut este apărarea antiaeriană de la sol. Problema este că înzestrarea Armatei Române până acum nu a fost preocupată pentru sisteme de apărare antiaeriană de la sol. De cinci luni, de când sunt la Ministerul Apărării, am introdus în înzestrarea Armatei Române opt proiecte de apărare antiaeriană pentru drone, cele mai moderne posibil. Dar durează până când vin, 2027, 2028.
Mai mult, acum trei luni, la nivel NATO, am solicitat oficial ca, până când ne vin nouă aceste produse pe care pentru prima oară le-am comandat, de apărare antiaeriană, să primim sprijin aliat temporar în zona Dobrogei.
Este în analiză această solicitare. Am avut o discuție în această dimineață cu secretarul general Mark Rutte, cu rugămintea de a grăbi o decizie la nivel NATO cu privire la solicitarea României, făcută de acum trei luni, de când am ajuns la Ministerul Apărării.
Am avut în această dimineață, după ce am discutat cu domnul Rutte, o discuție între șeful Armatei, șeful Statului Major, și SACEUR, adică partea militară, comandantul suprem din zona Europa. Se întâmplă lucruri, o să anunțăm în perioada următoare.
Războiul din Ucraina nu este o glumă. Le transmit asta nu doar celor din zona Galați, ci celor (politicienilor – n.r.) din România care invocă tot felul de mofturi despre SAFE, despre înzestrarea Armatei Române, le spun să realizeze că ce s-a întâmplat azi-noapte se poate întâmpla oricăruia dintre noi.
Armata Română este în permanență preocupată ca, prin acele capabilități pe care le avem, să micșorăm toate scenariile, pentru că ce s-a întâmplat azi-noapte se poate repeta”.
Primarul municipiului Galați, Ionuț Pucheanu (PSD), a transmis pe Facebook: „Suntem permanent în legătură cu ISU, Prefectura, MApN și cu toate instituțiile responsabile. Prioritatea noastră este siguranța oamenilor. Situația este sub control, zona a fost securizată, iar evaluările continuă”.
Județul Galați nu are prefect, după demisia celui care aparținea PSD, la începutul lunii mai, înainte de moțiunea de cenzurăPSD-AUR prin care a fost demis Guvernul Bolojan.

Generalul de brigadă Gheorghe Maxim a declarat, într-o conferință de presă susținută la 08:30 la sediul MApN, că România nu poate interveni în spațiul aerian al altei țări, el subliniind faptul că acest lucru s-ar fi întâmplat dacă s-ar fi tras spre dronă ca să fie neutralizată. Dacă s-ar fi tras invers, ar fi fost lovit Galațiul.
Alte declarații: „Sistemele de supraveghere ale spațiului aerian ale Armatei României au monitorizat permanent situația aeriană din zona de frontieră o situație deosebit de complexă în această noapte în care au fost implicate aproximativ 50 de dispozitive de atac cu întreburi în țară unică.
Atacul a început în jurul orelor 21.15 și a durat până în jurul orei 2.20. În timpul atacului asupra infrastructurii portoarei ucrainene au fost aplicate procedurile prevăzute pentru astfel de situații inclusiv alertarea și decolarea aeronavelor aflate în serviciu de luptă poliție aeriană – respectiv două aeronave F-16 de la baza 86 aeriană Fetești și o aeronavă IR-330 Puma Socat.
Piloții aeronavelor au fost autorizați să angajeze ținta aeriană în condiții de siguranță pentru populație și pentru obiectivele din zonă. Drona care a provocat incidentul de la Galați a fost descoperită la ora 1.46 de minute la 19 km est Reni. A intrat în spațiu aerian la României la ora 1.52 de minute a fost pierdută de pe radar la ora 1.56 de minute parcurgând circa 10 km în spațiu aerian național.
Decizia de angajare a unei ținte aeriene se bazează pe informații confirmate și pe o evaluare permanentă a situației operaționale din zonă. În cazul dronelor de mici dimensiuni care zboară la altitudini reduse și cu viteze relativ mici timpul disponibil pentru identificare, evaluare, clasificare amenințări aeriene și luarea unei decizii de angajare și de combatere este uneori extrem de scurt
Decizia pilotului de a angaja sau nu o dronă ostilă în spațiu aerian național este fundamentată pe un calcul riguros de management al riscurilor. O eventuală angajare deasupra unei zone urbane prezintă riscuri semnificative pentru siguranța populației și a infrastructurii.
În multe situații, resturile rezultate în urma angajării unui obiect aerian pot produce efecte comparabile sau chiar mai grave decât impactul dronei în sine, despre care în acel moment nu aveam informații dacă este o dronă care are încărcătură de luptă sau este o dronă de înșelare.
Toate datele disponibile au fost deja analizate pentru a stabili exact succesiunea evenimentelor și a rezultat faptul că nu au existat oportunități reale de a angaja acestea în condiții de siguranță.
Vreau să transmit foarte clar faptul pe această cale că situația este sub control. Nu ne confruntăm cu un atac asupra României, ne confruntăm cu efectele unui conflict desfășurat în imediata apropiere a frontierei noastre”








