Nerespectarea de către judecători „în mod vădit şi nejustificat” a deciziilor CCR a fost eliminată dintre abaterile disciplinare din proiectul Statutului procurorilor şi judecătorilor – ce face parte din pachetul Legilor Justiției.
Amintim că majoritatea marilor dosare de corupție au fost aruncate la coș după decizii ale CCR care au dispus înlăturarea din dosare a unor probe clare (luare de mită, abuz în serviciu, trafic de influență etc.) între care cele mai cunoscute sunt de interceptare – unele cu sprijinul SRI.
Membrii Comisiei parlamentare speciale au finalizat, joi,dezbaterile la proiectul Statutului procurorilor şi judecătorilor, adoptând mai multe amendamente.
Una dintre marile modificări este eliminarea dintre abaterile disciplinare a „nerespectării în mod vădit şi nejustificat a hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, a deciziilor Curţii Constituţionale şi a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii ori în dezlegarea unor chestiuni de drept, în acord cu prevederile art. 20 şi art. 148 din Constituţia României, republicată”.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a anunțat încă din luna august că a eliminat din proiectele Legilor Justiției posibilitatea sancționării disciplinare a judecătorilor pentru nerespectarea deciziilor Curţii Constituționale, în favoarea aplicării unei dispoziții obligatorii a dreptului Uniunii Europene, argumentând că „toate izvoarele de drept cu caracter obligatoriu sunt și rămân obligatorii, iar judecătorul trebuie să aibă deplina libertate și independență în interpretarea, armonizarea, înlăturarea lor (în caz de conflict) și aplicarea lor”.
Așadar, CCR poate să decidă mult și bine eliminarea din dosare a unor probe clare de corupție, pentru că Legea Statutului procurorilor şi judecătorilor nu va mai cuprinde, la capitolul abateri disciplinare, nerespectarea controversatelor hotărâri ale Curții formate din judecători politruci apărători ai marilor infractori, cum a fost Dorneanu sau cum sunt acum Bogdan Licu, Gheorghe Stan – puși de PSD, Iulia Scântei – pusă de PNL (care a susținut-o anterior pe Mona Pivniceru)…
Membrii comisiei au mai eliminat din lista de abateri disciplinare „manifestările care aduc atingere în mod grav şi vădit onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului Justiţiei săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu”.
Un alt amendament prevede că sancţiunile disciplinare ale magistraţilor se radiază de drept în termen de 3 ani de la data executării, dacă judecătorului sau procurorului nu i se aplică o nouă sancţiune în acest termen.
„Dispoziţiile privind abaterile disciplinare şi sancţiunile disciplinare ale judecătorilor şi procurorilor se aplică în mod corespunzător şi magistraţilor-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, iar procedura de aplicare a sancţiunilor disciplinare este cea prevăzută de prezenta lege”, stipulează un alt amendament adoptat joi de comisia parlamentară specială.
Potrivit unui alt amendament, pentru magistraţii-asistenţi comisia de disciplină este alcătuită din cinci membri: trei judecători desemnaţi de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi doi reprezentanţi ai magistraţilor-asistenţi, desemnaţi de adunarea generală a acestora, cu votul majorităţii celor prezenţi.
Comisia parlamentară pentru legile Justiţiei urmează să voteze luni de la ora 11,30, rapoartele pe toate cele trei proiecte de lege ale Justiţiei – privind Consiliul Superior al Magistraturii, organizarea judiciară şi statutul judecătorilor şi procurorilor.
Proiectele vor intra apoi în dezbatereași votul plenului Senatului, for legislativ decizional în acest caz.
