Borsec

Dedeman

 

ComputerLand

Arctic

Dacia

ACTUALITATE: Air Schengen, din 31 martie / ACTUALITATE: România trece la ora de vară, de duminică / 

Breaking News:
Apărătorii penalilor lucrează nu numai "noaptea, ca hoții", ci și în minivacanța de 1 Mai

Pachetul de legi pe Justiție, în aer! ÎCCJ nu vrea numirea de către CSM a șefilor Parchetului General, DNA și DIICOT

Tudorel Toader: “Am crezut că propunerile primit de la CSM sunt și cele ale magistraților, dar am primit de la ÎCCJ un alt set”!

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) vrea să devină pionul principal în numirea președintelui și vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), precum și a șefilor Parchetului General, DNA și DIICOT, iar ministrul Justiție doar să le avizeze. În plus, președintele României să nu le poată refuza. (Vezi document la finalul articolului). În prezent se întâmplă exact invers: ministrul Justiției propune, CSM dă un aviz consultativ iar președinele face numirile. 

Numai că ÎCCJ nu este de acord cu propunerile CSM, astfel că pachetul de legi privind Justiția este în aer.

Tudorel Toader a declarat marți dimineață, la intrarea în sediul MJ: “Voi da un comunicat în cursul zilei de astăzi, mai ales că am crezut că propunerile primit de la CSM sunt și cele ale magistraților, dar am primit de la ÎCCJ un alt set de propuneri”.

Ministrul Justiției a fost zgârcit în declarații și enervat de întrebările jurnaliștilor: “Credeți că eu voi commenta aici (în fața sediului MJ – n.r.)? Nu, mulțumesc”.

Pachetul de legi referitoare la Justiție ar trebui finalizat și trimis Consiliului superior al Magistraturii (CSM) marți, 2 mai, pentru o ultimă lecturare înaintea avizului necesar trimiterii la Guvern și la Parlament, potrivit calandarului anunțat de ministrul Justiției, Tudorel Toader,  în urmă cu o săptămână, în ședința Comisiei juridice a Senatului, însă iată că lucrurile se complică.

Tudorel Toader, cu întârziere la Comisia juridică din Senat

Ministrul Tudorel Toader s-a prezentat în 25 aprilie, cu o întârziere de trei săptămâni, la Comisia juridică din Senat, pentru discuții pe marginea pachetului legislativ.

“Pe rolul Parlamentului se află 5 proiecte de lege, toate referitoare la legile justiției. Le-am inventariat și eu, toate pot fi puse în discuție și adoptate independent de ceea ce venim noi. Una dintre ele este din 2008, OUG 46/2008 (Ordonanța de Urgență pentru modificarea art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor – n.r.) prin care se dorea intrarea în magistratură doar pe simplu interviu la o vechime de 18 ani”, a declarat atunci Tudorel Toader.

Florin Iordache a reactivat pachetul de legi pe Justiție

El a adăugat că “lucrăm la pachetul de legi referitoare la Justiție” iar “pachetul de legi vine din anii precedenți”, fiind “reactivat” de fostul ministru al Justiției, Florin Iordache, dat jos din funcție în urma impresionantelor proteste de stradă declanțate de Ordonanța 13.

“Domnul ministru Iordache l-a reactivat, l-a repus în discuție în ianuarie anul acesta și l-a trimis CSM pentru a-și formula puncte de vedere, deoarece au trecut doi ani de la inițierea proiectului, având în vedere că avem o altă structură, o altă componență a CSM. Domnul ministru Iordache a trimis proiectul de lege la CSM în luna ianuarie și MJ a primit propunerile, observațiile CSM în cursul zilei de ieri, adică după trei luni. Noi lucrăm în momentul acesta cu toată turația la maximum pentru actualizarea, preluarea acelor soluții, propuneri pe care le considerăm viabile”, a explicat Tudorel Toader.

“Nu-l mai punem în transparență decizională”

Ministrul Justiției nu consideră că pachetul legislativ mai trebuie lansat în dezbatere publică:

 “Am vorbit și astăzi (25 aprilie – n.r.) cu colegii mei, probabil până vineri dăm forma finală a proiectului, nu trebuie să-l mai punem în transparență decizională, în dezbatere publică, pentru că inițial proiectul de lege a parcurs această etapă. Vom trimite însă forma finală la CSM, să vadă ce am preluat și ce n-am preluat, fapt care cel mai probabil se va întâmpla săptămâna viitoare”.

După vizita experților CE de evaluare pe MCV

Tudorel Toader are un mod inedit de a justificafaptul că românii nu vor putea lectura forma finală a proiectelor legislative din pachetul pe Justiție:

“Cu toții vom fi prinși săptămâna viitoare în vizita de evaluare cu MCV, dar sperăm că CSM, printre multele activități pe care le vom avea, va găsi răgazul să parcurgă acest draft, această formă finală, care nu mai așteaptă 30 de zile, pentru că a fost în transparență decizională. Ceea ce înseamnă că noi imediat marți trimitem la CSM, iar în ziua în care avem de la CSM avizul noi trimitem la Guvern la prima ședință și la dumneavoastră (la Parlament – n.r.)”, a mai afirmat ministrul Justiției, la ședința Comisiei juridice a Senatului din 25 aprilie.

Propunerile CSM, anunțate în minivacanța de 1 Mai

CSM a înaintat Ministerului Justiției propunerile în data de 24 aprilie, însă a făcut public acest lucru exact în minivacanța de 1 Mai.

Este vorba despre propunerile privind proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Iată amendamentele principale:

Articolul 54 se modifică și va avea următorul cuprins:

“Art. 54 — (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul ministrului justiției, dintre procurorii care au o vechime minimă de 18 ani în funcția de judecător sau procuror, nu au fost sancționați disciplinar și nu au avut abateri de la Codul deontologic. Numirea se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. (…).

(3) Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alineatul 1″.

Președintele României nu poate refuza propunerile formulate pentru numirea în funcție a președintelui și vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție, Consiliul eliminând sintagma “decât motivat, aducând la cunoștința Consiliului Superior al Magistraturii”.

Articolul 53 se modifică și va avea următorul cuprins:

“Art. 53 – (1) Președintele și vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de către Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani, nu au fost sancționați disciplinar și nu au avut abateri de la codul deontologic’.

(2) Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1)”, se arată în propunerea Consiliului.

Promovarea “dinozaurilor”

Un alt amendament adus de CSM prevede posibilitatea participării la concursurile de promovare în funcția de judecător la ÎCCJ a celor cu o vechime de cel puțin 18 ani în funcția de judecător sau procuror. Astfel, a fost mărită cu 3 ani perioada propusă de Ministerul Justiției.

“La articolul 52, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins: ‘(3) Pot participa la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție judecătorii și procurorii care au cel puțin gradul de curte de apel sau parchet de pe lângă curtea de apel, care au îndeplinit efectiv cel puțin 3 ani funcția de judecător la curtea de apel sau de procuror la parchetul de pe lângă curtea de apel ori la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv la Direcția Națională Anticorupție sau Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, au obținut calificativul ‘foarte bine’ la ultimele 3 evaluări, nu au fost niciodată sancționați disciplinar, nu au avut abateri de la codul deontologic și au o vechime efectivă în funcția de judecător sau procuror de cel puțin 18 ani”, se arată în articolul propus de CSM.

Numiri fără examen pentru adjuncții parchetelor curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor

CSM mai propune eliminarea concursurilor sau examenelor organizate pentru numirile în funcție a:

  • adjuncților procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel,
  • prim-procurorului parchetului de pe lângă tribunal,
  • prim-procurorului parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori și familie
  • prim-procurorului parchetului de pe lângă judecătorie.

Desființarea instanțelor militare și reorganizarea parchetelor militare

Totodată, Consiliul propune desființarea instanțelor militare și reorganizarea parchetelor militare.

“Comisia (CSM-n.r.) propune desființarea instanțelor militare și reorganizarea parchetelor militare, sens în care în cuprinsul dispozițiilor finale și tranzitorii ale legii de modificare și completare se propune următoarea dispoziție: ‘În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, instanțele militare se desființează, iar parchetele militare se reorganizează ca structuri în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor de pe lângă curțile de apel și parchetelor de pe lângă tribunale’. În mod corespunzător acestei propuneri, este necesară modificarea dispozițiilor legale referitoare la instanțele militare și parchetele militare, respectiv judecătorii militari și procurorii militari”, se mai arată în propunerea CSM.

Download (PDF, 2.33MB)

55 Shares
Se citește acum ...
-- publicitate --
video - emisiuni tv