Raportul MCV: DNA a trimis în judecată corupţi în frunte cu prim-ministrul Ponta
Raportul MCV laudă activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pentru sucesele înregistrate în combaterea corupției la nivel înalt.
Experţii Comisiei Europene arată că “DNA a trimis în judecată în anul 2015 peste 1.250 de inculpați, printre aceștia numărându-se prim-ministrul, foști miniștri, parlamentari, primari, președinți ai Consiliilor județene, judecători, procurori și o gamă largă de înalți funcționari”.
Premierul Victor Ponta a fost trimis în judecată în 17 septembrie 2015, dar nu a demisionat atunci, deşi acuzele sunt extrem de grave: spălare de bani, fals în acte şi complicitate la evaziune fiscală. Şi.a depus mandatul după două luni, la presiunea străzii, în urma tragediei de la Colectiv.
În dosarul Turceni-Rovinari a rezistat totuşi în funcţie, până la instalarea noului guvern, şeful Complexului Energetic Oltenia, Laurenţiu Ciurel. Abia în 5 decembrie a fost dat jos.
O tendință specifică a fost identificarea corupției la nivel local. Începând cu anul 2013, numărul total de funcționari locali trimiși în judecată pentru corupție se ridică la aproape 100 de primari, peste 20 de președinți ai Consiliilor județene și zeci de alți funcționari locali, mai arată Raportul MCV.
Oprescu, vedetă la arestări
“Arestarea primarului municipiului București în 2015 a fost ilustrarea cea mai puternică a acestei probleme”, precizează experţii CE.
Raportul constată că DNA a raportat o creștere a numărului de sesizări din partea populației: “acest lucru pare să reflecte încrederea publicului în instituție, care este evidențiată și de sondajele de opinie”.
Sentinţe mai rapide
În ceea ce privește faza procesuală, ÎCCJ a soluționat anul trecut, definitiv, 11 cauze de corupție la nivel înalt. “Chiar și în cauzele în care există un mare număr de martori și probe complexe, judecătorii ICCJ au depus eforturi susținute pentru a asigura respectarea drepturilor procedurale ale tuturor părților”, se precizează în raport.
Durata procedurilor s-a menținut, de asemenea, relativ scurtă: majoritatea cauzelor finalizate au fost înregistrate în 2014 și 2015, în vreme ce cauza cea mai veche datează din 2011. “Printre inculpații condamnați s-au aflat persoane importante care deținuseră funcții de miniștri, parlamentari, primari, judecători și procurori”, se notează în document.
Confiscarea averilor întârzie
România nu stă bine însă la confiscarea averilor corupţilor condamnaţi, iar un caz elocvent este cel al lui Dan Voiculescu: din cei 60 de milioane de euro stabiliţi în sentinţa din 8 august 2014 să fie confiscaţi în dosarul ICA numai circa 2 milioane au intrat în vistieria statului, după 1 an şi jumătate.
Raportul MCV notează că “pentru recuperarea bunurilor, Guvernul României a depus în luna iunie un proiect de lege privind înființarea unei agenții pentru administrarea bunurilor indisponibilizate provenite din activități infracționale”.
Experţii precizează că proiectul a fost aprobat de Parlament și legea a fost promulgată în luna decembrie 2015. “Acesta este un pas important în direcția găsirii unui răspuns la recomandarea formulată de mult de Comisie de a îmbunătăți executarea hotărârilor de confiscare a averilor (se pare că numai aproximativ 10 % din valoarea ordinelor de confiscare se colectează efectiv, ceea ce limitează efectul disuasiv al sancțiunii)”.
Rezultate efective din partea noii agenții pot fi preconizate abia în a doua jumătate a anului 2016, cel mai devreme, sunt de părere experţii europeni.
Întregul Raport MCV:
