Sindicatele resping creșterea contribuției la Pilonul II de pensii administrate privat

Blocul Național Sindical (BNS) și Cartel Alfa nu doresc creșterea la 6% a contribuției la Pilonul II de Pensii administrate privat, anunțată de ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, și cer convocarea ”de urgență” a Consiliului Național Tripart de Dialog Social.

Iată precizările liderului CNS Cartel ALFA, Bogdan Iuliu Hossu, transmise redacției:

”Guvernarea PNL și-a propus o serie de măsuri cu privire la Pilonul II de pensii administrate privat: eliminarea cerințelor suplimentare impuse fondurilor de pensii administrate privat; eliminarea posibilității de a opta între Pilonul I și Pilonul II; creșterea procentului virat la Pilonul II.

In esență, se dorește mărirea părții din CAS care pleacă la fondurile private, aceasta însemnând o scădere proporțională a pensiei publice, fără însă a garanta obținerea vreunui beneficiu de câtre salariații care cotizează la sistem.

Confederația Națională Sindicală Cartel ALFA consideră că astfel de măsuri trebuie să facă obiectul atât a unei dezbateri cu partenerii sociali și societatea civilă, cât și a unei analize pe baza unor date și simulări concrete.

Argumentele bazate pe panică (“Sistemul de pensii se află într-un pericol iminent” – Violeta Alexandru) sau afirmațiile false și jumătățile de adevăr (“numărul persoanelor active descrește simțitor” „Pilonul II este un sistem corect”) indică faptul că modificările nu sunt în interesul contribuabililor, ci sunt orientate prioritar în beneficiul administratorilor de fonduri de pensii.

Cu alte cuvinte, Guvernul nu înțelege scopul social al acestui sistem și, prin măsurile pe care le propune, susține doar unul dintre actorii acestuia: businessul administratorilor.

Niciunul dintre sistemele de pensii obligatorii nu este perfect:

• Sistemul public de pensii de tipul “pay-as-you- go” este un sistem stabil, bazat pe solidaritate intra- și inter-generațională, care permite o distribuire echitabilă a veniturilor populației la bătrânețe și reprezintă în același timp un macro-stabilizator în caz de criză financiară, așa cum s-a demonstrat în timpul crizei financiare din 2008. Acest sistem este însă vulnerabil la evoluțiile demografice și la fenomenele de pe piața muncii, precum munca informală sau creșterea segmentului de lucrători atipici etc.
• Sistemul de pensii obligatorii administrate privat este perceput ca o garanție a accesului la un nivel decent de pensie, ca un sistem transparent, în care contribuțiile personale au trasabilitate. Dezavantajele sunt costurile ridicate de administrare, impredictibilitatea veniturilor de la bătrânețe din cauza riscurilor piețelor de capital în situații de criză și beneficiile scăzute, așa cum s-a dovedit în țările în care sistemul are o vechime mai mare. 

Pilonul II a fost implementat in România, la fel ca în celelalte țări din Europa Centrală și de Est, ca un sistem care să suplimenteze veniturile de pensie a viitoarelor generații, evitând în acest fel riscul demografic cu care țările se confruntă. Complementaritatea celor două sisteme ar putea astfel să asigure un echilibru și o garanție suplimentară pentru viitorii pensionari, astfel încăt, indiferent de evoluția demografică sau de perioadele de criza economică, vor avea la dispoziție fonduri din care să-și asigure traiul la bătrânețe.
Există numeroase semnale și analize care arată că privatizarea sistemelor de pensii, total sau parțial (pilon II), realizată în ultimii treizeci de ani, a avut un impact social și economic negativ. În baza dovezilor acumulate, dintre cele 30 de țări care au adoptat astfel de scheme de pensii, mai mult de jumătate au anulat aceste reforme.

Acest context și semnale reprezintă motive în plus pentru a evalua acest sistem și a-l reforma, în așa fel încât acesta să funcționeze cu adevărat în beneficiul contribuabililor, fiind un sistem de securitate socială, și nu doar un mecanism prin care corporații private realizează profituri consistente utilizând banii cetățenilor.
Astfel, atragem atenția asupra următoarelor aspecte:

1. Deși Legea 411/206 prevede obligația Parlamentului României de a adopta legea de plată a pensiilor în sistemul pilonului II, care să stabilească modul de calcul și de acordare a pensiilor, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a sistemului, nici astăzi, după 12 ani (!!!) această lege nu există. Românii sunt obligați să cotizeze pe principiul “blana ursului din pădure”, neoferindu-li-se nicio siguranță în privința veniturilor de pensii promise de lege.
2. În prezent, nu există nicio obligație legală a administratorilor de fonduri de a asigura o rentabilitate minimă a activului acumulat. Se vorbește despre pensia din Pilonul 2 ca fiind o „pensie suplimentară”. Nu este însă în niciun fel “suplimentară”, atâta timp cât nu există o minimă garanție că aceasta va fi mai mare sau cel puțin egală cu partea cu care se micșorează pensia publică (cu aproape o pătrime). Dimpotrivă, dovezile indică faptul că aceasta va fi la un nivel mai mic decât ceea ce se „pierde” din sistemul public.
3. Comisioanele de administrare stabilite de legea nr. 411/2006 sunt mari în raport cu responsabilitatea pe care administratorul de fond o are. Astfel, nu există obligația de a garanta valoarea contribuțiilor nici măcar actualizată cu inflația.
4. Legea 411/2006, în baza studiului de fundamentare a acesteia, a fixat contribuția maximă la pilonul II la nivelul de 6 puncte procentuale din cele 30 care reprezentau contribuția de asigurări sociale angajator+angajat la momentul implementării sistemului. Dacă ajustăm aceste date cu nivelul actual al contribuțiilor și la transferul de taxe sociale integral în sarcina lucrătorului, atunci nivelul maxim este de 5 puncte procentuale. Intenția guvernului PNL de a mări nivelul virat administratorilor privați la 6, respectiv 8, puncte procentuale nu reprezintă așadar “reluarea creșterii procentului virat la Pilonul 2 așa cum a fost prevăzut inițial în legislație”, cum susține programul de guvernare, ci este o creștere mult mai mare. Acest lucru arată clar intenția de a submina sistemul public de pensii în favoarea alimentării business-urilor private.

Având în vedere toate acestea, Confederația Națională Sindicală “Cartel ALFA” solicită convocarea de urgență a Consiliului Național Tripartit de Dialog Social pentru o discuție cu toți actorii sociali în vederea finalizării și reglementării corecte a sistemului de pensii administrat privat, inclusiv a reformei din domeniul pensiilor care se dorește a fi realizată.
 
BNS: 

La rândul său, Dumitru Costin, liderul BNS, argumentează că majorarea ar determina creșterea deficitului sistemului public de pensii la 2,3% din PIB:

“Țările ce au renunțat la obligativitatea participării în pilonul 2 de pensii au luat această decizie tocmai datorită deficitului sistemului public de pensii! În 2020 bugetul de stat urmează să aloce subvenții de aprox 1% din PIB pentru a acoperi deficitul sistemului public de pensii. În 2021 subvenția suportată de bugetul de stat pentru a acoperi deficitul bugetului de pensii va creste la 1,8% din PIB (pentru a acoperi creșterea anunțată a punctului de pensie de la 01.09.2020).

Ar fi de reținut și faptul că în contextul așa zis-ului transfer al poverii contribuțiilor sociale integral în sarcina angajatului, operat prin OUG 79/2017, baza de calcul, inclusiv pentru contribuția transferată în pilonul 2, a crescut, ca urmare cota de 6% din vechea legislație ar însemna în mod real 6,9% în actuala legislație. În mai puțin de 20 ani România a reformat sistemul public de pensii de 3 ori, la mai puțin de 1 an de la aprobarea ultimei legi vorbim din nou de reformarea sistemului de pensii, fără a avea o evaluare reală a situației acutale. Este extrem de important de menționat în acest context și faptul că finanțarea sistemului public de pensii este în acest moment reglementată de o ordonanță de urgență (79/2017), blocată la Parlament și deja cu 19 sesizări de verificare a constituționalității care zac de mai bine de un an depuse la Curtea Constituțională.

BNS mai spune că angajamentele excesive asumate pe termen lung, dublate de instabilitatea mecanismului de finanțare, fragilizează în mod periculos stabilitatea sistemului public de pensii.

Schimbările în piramida vârstelor sunt mai semnificative în Romania față de media europeană, ceea ce impune un ritm de majorare mai accentuat al cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației. Proiecția actualizată a creșterii cheltuielilor strict legate de îmbătrânirea populației, indică, pentru Romania, un spor de 2,2 puncte procentuale din PIB pentru perioada 2016-2070, 0,7 puncte procentuale din PIB reprezentând majorarea cheltuielilor cu pensiile.

În aceste condiții, ne îngrijorează ușurința cu care Ministrul Finanțelor, dnul Vasile Florin Câțu, tratează situația sistemului public de pensii, anunțând dublarea cotei de contribuții transferată către pilonul 2.

Mai menționăm în acest context faptul că a existat și există în continuare foarte puțină preocupare din partea Guvernelor dar și a Parlamentului pentru interesele cetățenilor participanți la aceste fonduri de pensii. În 2009 BNS împreună cu alți 2 parteneri a coordonat o inițiativă cetățenească pentru modificarea mecanismului de garantare prevăzut de lege, proiectul de lege astfel inițiat nu a stârnit interesul nici unei formațiuni politice. Prin acest proiect de lege solicitam să se garanteze cetățenilor participanți cel puțin valoarea contribuțiilor plătite actualizate cu rata inflației. În acest moment prin lege se garantează valoarea nominală a contribuțiilor achitate minus comisioanele de administrare percepute de Administrator.

Guvernul s-a grăbit să adopte ordonanță de urgență pentru a răspunde tuturor doleanțelor administratorilor de fonduri, revenind asupra cerinței de creștere a capitalului social pentru administrator (reglementată prin OUG 114/2018), precum și asupra posibilității de transfer de la pilonul 2 spre pilonul public.