Cutremurul “Panama Papers”: Spălare de bani, evitarea sancţiunilor și taxelor, cu legături către 72 de actuali sau foşti şefi de stat

O rețea globală de corupţie, cuprinzându-i pe unii dintre cei mai bogaţi oameni de pe plantetă – de la șefi de stat până la afaceriștii românii Corneliu Iacobov şi Vasile Frank Timiş – a fost dezvăluită prin circa 11 milioane de documente făcute publice, în așa-numita anchetă “Panama Papers”.

Denumirea provine de la faptul că documentele aparţin uneia dintre cele mai bine ascunse companii din lume, firma de consultanță Mossack-Fonseca, deținută de niște avocaţi din Panama. Aceasta a ajutat diverşi clienţi să folosească diverse scheme pentru a-şi ascunde averile, să spele bani și să evite sancţiuni sau taxe.

Documentele dezvăluie informații despre conturile bancare secrete pe care lideri de nivel mondial le au în paradisuri fiscale. Sunt legături către 72 de actuali sau foşti şefi de state, inclusiv dictatori acuzaţi de jafuri în propriile ţări.

UPDATE: În total, 100 de români au fost clienţii casei de avocatură din Panama, însă 5 sunt vedete. Alături de Vasile Frank Timiș, în baza de date a Mossack Fonseca apar Cristian Borcea – aflat în închisoare -, Sorin Ovidiu Vîntu, Corneliu Iacobov – aflat în închisoare din 2012, pentru 7 ani după ce a jefuit Rafo Onești cu aproape 25 de milioane de lei -, precum şi miliardarul israelian Beni Steinmetz, implicat în dosarul retrocedărilor ilegale, alături de Paul de România.

Frank Timiş a avut o primă reacție, la Știrile TVR: Normal că nu-s de acord să plătesc 30% taxe în loc de 5%.

Șefi de stat, politicieni, miliardari, celebrități, oficiali FIFA, rețele criminale

Alături de șefi de stat și alți politicieni de rang înalt, printre beneficiarii reali ai celor peste 214.000 de societăți offshore înregistrate în 21 de paradisuri fiscale sunt miliardari, celebrități, sportivi, dar și rețele criminale din peste 200 de țări și teritorii din lume.

În Spania, spre exemplu, celebrul regizor Petro Almodovar, sora fostului rege al Spaniei Juan Carlos, Pilar, și fotbalistul Leo Messi fac parte din totalul celor 14.000 de clienți ai firmei de avocatură Mossack Fonseca.

Leo Messi a ajuns pe această listă din cauza firmei offshore pe care a înființat-o alături de tatăl său și prin care au trecut circa 4milioane de euro „bani de imagine”, pe care fotbalistul îi încasează anual. În prezent, Leo Messi așteaptă decizia în acest dosar de la o judecătorie din Barcelona, informează Digi24.

Și regizorul Cineastul Pedro Almodovar apare pe lista celor care au deținut companii offshore, cu o firmă din Panama care a funcționat în perioara 1991-1994. Cineastul a amenințat deja toată presa spanioală că îi va da în judecată dacă publică informații false legate de acea companie.

Poate cel mai interesant nume care figurează pe această listă este cel al surorii fostului Rege al Spaniei Juan Carlos. Pilar de Borbon a avut o companie offshore timp de 40 de ani și i-a încheiat activitatea la 5 zile după abdicarea Regelui.

UPDATE 1: Publicaţia germană Süddeutsche Zeitung (SZ) anunță pe site-ul propriu că a primit, în urmă cu mai mult de un an, de la o sursă secretă, documente interne aparţinând Mossack Fonseca, o firmă de avocatură din Panama care vinde companii offshore secrete în întreaga lume, ce permit proprietarilor lor să îşi acopere diferite manevre de afaceri, indiferent de cât sunt acestea de suspecte.

În lunile următoare numărul documentelor primite a crescut iar în final, SZ a obţinut aproximativ 2,6 terabiţi de date, aceasta fiind cea mai mare scurgere de informaţii la care a avut presa acces vreodată. Sursa de informaţii nu a dorit să primească nimic în schimb, în afară de o serie de măsuri de securitate menite să o protejeze.

Documentele furnizate arată cum o industrie globală, formată din bănci cu influenţă, cabinete de avocatură şi companii de control al gestiunii, administrează în secret bunurile celor mai bogaţi şi mai faimoşi oameni, de la politicieni şi oficiali FIFA până la hoţi şi traficanţi de droguri, celebrităţi şi atleţi.

Publicaţia Süddeutsche Zeitung a decis să analizeze informaţiile în alături de Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ).

Anchetă jurnalistică gigant

În ultimele 12 luni, aproximativ 400 de jurnalişti din peste 100 de instituţii de presă şi 80 de ţări au participat la analizarea acestor documente. Echipele de cercetare au fost formate din jurnalişti care lucrează pentru instituţii media precum BBC (Marea Britanie), Le Monde (Franţa), La Nación (Argentina), NDR şi WDR (Germania), Sonntagszeitung (Elveţia), Falter şi ORF (Austria). Aceştia s-au întâlnit în Washington, Munchen, Lillehammer şi Londra.

Ziarul german Suddeutsche Zeitung a anunţat că a primit 11,5 milioane de documente din baza de date a firmei de avocatură. Acestea includeau e-mailuri, documente în format PDF, fotografii şi fragmente dintr-o bază de date internă a companiei Mossack Fonseca. Documentele acoperă perioada 1970 – primăvara anului 2016.

ICIJ a publicat, duminică, detalii despre sume de miliarde de dolari provenind din tranzacţii financiare obscure care au fost efectuate prin numeroase conturi offshore.

Publicaţia britanică The Guardian susţine că documentele demonstrează existenţa unei reţele de înţelegeri şi împrumuturi secrete offshore care valorează două miliarde de dolari ce trimit către prieteni apropiaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin.

Printre cei vizaţi de anchetă se află şi premierul Islandei, Sigmundur David Gunnlaugsson, dar şi personalităţi sportive ca Lionel Messi şi Michel Platini, relatează Mediafax.

Putin, în centrul scandalului

Documentele arată un cerc condus de o bancă din Rusia, responsabilă de spălarea a peste un miliard de dolari, în care sunt implicaţi asociaţi apropiaţi lui Putin. Operaţiunea era condusă de Bank Rossiya, ce intră sub incidenţa sancţiunilor impuse anexării Crimeei de căre Rusia.

Putin respinge acuzațiile și invocă un atac electoral.

Informațiile ”sunt orientate spre auditoriul rus” și, în pofida faptului că numele președintelui rus Vladimir Putin nu figurează în această anchetă jurnalistică internațională, tocmai el, precum și ”stabilitatea Rusiei” sunt principala țintă a acestor ”dezinformări”, înainte de alegerile prezidențiale și parlamentare din Federația Rusă, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, informează RIA Novosti și AFP.

”Fără îndoială, a fost creat un produs informațional orientat spre piața politică internă a Rusiei. Chiar dacă Putin nu figurează acolo și chiar dacă sunt menționate și alte țări, și alți lideri, pentru noi este o evidență că principala țintă a acestor dezinformări a fost și este președintele nostru, mai ales în contextul viitoarelor alegeri”, a adăugat Peskov.

El susține că ”este vizată stabilitatea Rusiei”, precizând însă că Kremlinul nu are de gând să țină cont de apelurile publicate pe rețelele de socializare privind un vot de neîncredere la adresa lui Putin, ca urmare a acestei ”anchete antirusești”.

Premierul Islandei, enervat de întrebările despre offshore-ul său 

Premierul Islandei, Sigmundur David Gunnlaugsson, care a ascuns, probabil, milioane de dolari în trei mari bănci în timpul crizei financiare din ţara sa, a plecat în timp ce era intervievat privind compania offshore pe care a înfiinţat-o în 2007, spunând că “nu este familiarizat” cu acele lucruri, informează Mediafax.

Jurnalişti care lucrează la ancheta privind scurgerea de informaţii de la firma de avocatură din Panama i-au pus câteva întrebări premierului Islandei despre compania offshore Wintris, pe care probabil a înfiinţat-o în anul 2007 alături de soţia sa şi pe care nu a declarat-o atunci când a devenit premier în 2009, relatează relatează Metro.co.uk.

Acesta a vândut probabil jumătatea sa de de companie soţiei sale în 2009, pentru suma de un dolar.

“Soţia mea a vândut o parte în compania familiei. A fost pusă în grija unei bănci, iar banca a făcut unele aranjamente, iar această companie a fost rezultatul… Nu ştiu cum funcţionează aceste lucruri, însă totul este declarat în ceea ce priveşte raportul de impozitare de la început”, a spus el.

Întrebat ce active are compania, premierul Islandei a invocat faptul că sunt lucruri “cu care nu s-a familiarizat”.

“Ce active are compania? Ştim că Wintris a deţinut şi deţine creanţe în băncile care au falimentat. V-aţi vândut acţiunile pe care le aveaţi în companie pentru un dolar în 2009 (…)”, a fost întrebat premierul Islandei.

“Mă întrebaţi despre lucruri cu care nu m-am familiarizat (…) Nu, nu, nu, mă întrebaţi lucruri fără sens. Mă păcăliţi în cadrul unui interviu sub pretenţii false “, a spus el.

“Ceva care nu este suspect este transformat într-un lucru suspect. Ce încercaţi să faceţi aici? Acest lucru este total nepotrivit”, a spus premierul, enervat, și a părăsit locul interviului.

Hollande: Franța va investiga orice pistă

Președintele francez, Francois Hollande, a asigurat, luni, că ”pe măsură ce apar informații, vor fi întreprinse investigații, vor fi deschise dosare și vor avea loc procese”, a declarat Hollande, aflat într-o vizită la o companie de la periferia Parisului.

”Dezvăluirile sunt vești bune, deoarece ele vor crește veniturile din taxe de la cei ce comit fraude”, a mai spus șeful statului francez.

Proceduri de demitere a președintelui Ucrainei

Biroul Național Anticorupție din Ucraina (NABU) a anunțat că nu va începe o anchetă împotriva președintelui Petro Poroșenko, vizat în documentele din afacerea “Panama Papers”, deoarece acesta are imunitate.

Însă liderul Partidului Radical, Oleg Liașko, a anunțat că formațiunea sa va începe declanșarea procedurii de destituire a președintelui și a cerut Radei Supreme (parlamentul unicameral) să creeze o comisie de anchetă pentru investigarea dezvăluirilor din presa internațională. Poroșenko se numără printre înalții demnitari care și-au plasat averile în paradisuri fiscale pentru a evita impozitele.

Băncile austriece, implicate

Băncile austriece Raiffeisen Zentralbank (RZB) și Hypo Vorarlberg sunt implicate în acest scandal. Din 2002, Raiffeisen l-ar fi ajutat pe actualul președinte ucrainean Petro Poroschenko să evite plata taxelor, conform informațiilor apărute în revista Falter, care, alături de postul de televiziune ORF, au colaborat la investigații, relatează Agerpres. Banca s-ar fi ocupat de un credit de 115 milioane de euro dintr-un cont offshore în Insulele Virgine Britanice care avea legătură cu Roshen, cel mai mare producător de ciocolată din Ucraina, deținut de Poroschenko.

Hypo Vorarlberg, membru al the Hypo Alpe Adria, care a fost salvată de la faliment de statul austriac, este de asemenea menționată în legătură cu 20 de afaceri offshore.

Păstrarea banilor în conturi bancare offshore nu este ilegală și ambele bănci au precizat că au îndeplinit toate cerințele autorităților de reglementare. Desigur RZB și-a îndeplinit obligațiile legale, a afirmat purtătorul de cuvânt al Raiffeisen, Ingrid Krenn-Ditz.

Și Hypo Vorarlberg a subliniat că legile au fost respectate în mod riguros pentru a preveni spălarea de bani.