Borsec

Dedeman

 

ComputerLand

Arctic

Dacia

ACTUALITATE: Air Schengen, din 31 martie / ACTUALITATE: România trece la ora de vară, de duminică / 

Breaking News:
INEXPLICABIL 2016! Dan Voiculescu și alți lideri corupți care au furat din banul public se lăfăie, încă, în bunurile ilicite

Politicienii condamnaţi rămân deocamdată cu averile câștigate ilegal

A mai trecut un an fără ca oamenii lui Gelu Diaconu, preşedintele ANAF, să facă vreun gest pentru a recupera cei 310 milioane de euro despre care Laura Codruţa Kovesi, procurorul-şef al DNA, anunţa în februarie 2015 că i-a indisponibilizat şi trebuie confiscaţi de la politicieni şi afacerişti corupţi, în urma unor hotărâri judecătoreşti definitive din 2014.

dan-voiculescu.6e0hawnovj
Dan Voiculescu este principalul beneficiar al bâlbelor guvernamentale

ANAF trebuie să confişte 60 de milioane de euro numai de la condamnaţii din dosarul ICA, cea mai mare parte reprezentând-o sediile posturilor de televiziune Antena şi cel al grupului de firme Grivco aparţinându-i lui Dan Voiculescu „Felix”, fost vicepreşedinte al Senatului României, condamnat definitiv în 8 august 2014 la 10 ani de închisoare pentru spălare de bani.

La 8 luni de la verdict, ANAF a descoperit că „nu are instrumentele legale” să pună în executare sentinţa. Motivul: înainte de confiscare, imobilele lui Voiculescu erau închiriate între firmele mogulului.

La aproape un an de la sentinţa definitivă, Fiscul a reuşit un „mizilic”: a vândut un apartament al lui Voiculescu din şoseaua Kiseleff, obţinând… 1,9 milioane de lei.

Gelu-Stefan-Diaconu
Gelu Stefan Diaconu, șeful ANAF, ridică din umeri

ANAF a „analizat” 1 an şi 2 luni

Abia la sfârşitul lui octombrie 2015 – peste 1 an şi 2 luni de la verdictul judecătorilor -, Comisia de evaluare din cadrul ANAF – AFP Sector 1 a reuşit să finalizeze analiza rapoartelor de evaluare pentru bunurile confiscate în dosarul ICA.

Fiscul a descoperit că suma pentru fostul sediu al Antena 3 şi terenuri şi clădiri Grivco este de 32,58 milioane euro, cu 7,13 milioane euro mai mare decât stabiliseră evaluatorii “Rapoartele finale urmează să fie înaintate către Ministerul Finanţelor Publice, care are calitatea de proprietar al acestor bunuri”, a precizat ANAF, într-un comunicat.

robert_cazanciuc
Robert Cazanciuc, Mr. Bean al justiției pesediste și uneperiste

Ministrul Cazanciuc a tărăgănat un proiect de lege

Între timp, Guvernul – cu ministrul său de Justiţie Robert Cazanciuc -, a tărăgănat cât a putut lucrurile, pentru a anunţa, într-un final, că este nevoie de elaborarea unui proiect de lege privind înfiinţarea unei Agenții Naționale pentru Bunurile Indisponibilizate.

A durat ceva până să fie gata documentul iar când Executivul l-a trimis Parlamentului, a venit vacanţa de vară.

raluca pruna
Raluca Prună, justițiarul tehnocratului Executiv Cioloș, caută… sediu pentru Agenția Națională pentru Bunurile Indisponibilizate!

 Ministrul Prună are nevoie de un semestru

Abia în noiembrie a fost aprobată legea, iar noul ministru al Justiţiei din Guvernul tehnocrat al lui Dacian Cioloş a anunţat că în prima parte a acestui an va căuta un sediu şi va angaja personal. „Legea s-a adoptat pe 11 noiembrie și prima parte a anului viitor va fi dedicată găsirii unui sediu, adoptării de proceduri pentru a angaja personalul agenției. Deci în cursul primului semestru al anului viitor. O să facem un anunț public pentru angajarea directorului. Aceasta este o prioritate a mandatului meu”, a precizat Raluca Prună, într-un interviu la România Liberă.

Aşadar, nicio grabă. Va veni vacanţa de vară şi abia în toamnă o să vedem primele confiscări din… 2014.

kovesi
Laura Codruţa Kovesi așteaptă conficarea averilor ilicite cum așteptăm noi expunerea dosarului penal EADS!

Kovesi „plânge” de 1 an şi jumătate

Între timp, celor 310 milioane de euro li s-au adăugat confiscările decise de justiţie în anul 2015, astfel că suma s-a dublat pe puţin, dacă luăm în calcul condamnările definitive ale unor escroci bogaţi precum Ioan Niculae şi Ovidiu Tender în dosarul Rafo (circa 300 milioane lei).

Pe de altă parte, din datele DNA prezentate la sfârşitul lui februarie 2015, până la acea dată mai erau confiscări de 304 milioane de euro în sentințe care nu erau încă definitive.

În august 2014, imediat după sentinţa definitivă în dosarul Voiculescu-ICA, Laura Codruţa Kovesi reclama că „din analizele publice, doar 5% din bunurile confiscate se execută efectiv”. „ANAF a spus public că a crescut la 8 sau 18%. Noi am deschis un dialog cu preşedintele ANAF dar nici 8%, nici 18% nu ne multumeste. Ar trebui să fie 100%”. Ea a ameninţat atunci că DNA se va întoarce împotriva ANAF: „Din acest an urmărim şi modul în care se execută sentinţele. Vă asigur că urmărim cu foarte mare atenţie”.

dna-bilant-iohannis-kovesi-stanciu-ponta-cazanciuc-550x367
La bilanţul DNA din 28 februarie 2015

Anul trecut în 28 februarie, la bilanțul DNA pe 2014 procurorul-șef al DNA le-a spus-o în faţă, public, premierului Victor Ponta şi preşedintelui Klaus Iohannis: „Hotărârile judecătoreşti definitive în dosarele DNA au dus la confiscarea de bunuri de peste 310 milioane euro în 2014, de trei ori mai mult decât în 2013. Însă gradul de recuperare şi executare a prejudiciilor de către Ministerul Finanţelor este în cuantum de aproximativ 10%. Dacă ar fi executate, este mai mult decât fondul de salarii al medicilor pe un an”.

iohannis
Președintele Iohannis, cârmaci într-o barcă necotrolabilă

Iohannis, surprins

Preşedintele Iohannis s-a arătat surprins de această problemă, declarând că „recuperarea prejudiciilor reflectă eficienţa luptei anticorupţie şi descurajează fenomenul”.

„Situaţia din prezent este, pur şi simplu, inacceptabilă. De aceea, trag un semnal de alarmă şi solicit factorilor decizionali să ia în serios această problemă, care devine una de importanţă deosebită”, a spus el public.

dna-bilant-kovesi-ponta.-oprea-550x354

Ponta, cu dezinformarea

Prezent la eveniment, premierul Victor Ponta s-a făcut că plouă şi nu a făcut nicio referire la acest subiect în discursul său. Ulterior, la România TV, răspunzând unor întrebări servite,  Victor Ponta a spus că “la ultimul bilanţ al DNA a fost o mică păcăleală informația privind slaba recuperare de către ANAF a prejudiciilor”. El a arătat că pentru confiscări este nevoie de hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.

A doua zi, Kovesi a explicat, într-un comunicat, că “este adevărat că mai sunt confiscări de 304 milioane de euro fără a exista deocamdată sentințe definitive, dar suma este total alta decât cea de 310 milioane de euro stabilită drept prejudiciu prin hotărâri definitive în anul 2014”.

Darius Vâlcov
Vâlcov și-a primit în cimitire o parte din averea ilicită 

Darius Vâlcov, de la Finanţe în Beciul Domnesc

Asaltat cu întrebări de jurnaliști, ministrul de atunci al Finanţelor, Darius Vâlcov – care ulterior s-a dovedit a fi un penal de mari proporţii, ajungând în Beciul Domnesc -, a promis să rezolve „în cel mai scurt timp” problema.

„Nici noi nu suntem mulţumiţi, iar activitatea ANAF tocmai în această direcţie merge, de a intensifica atât recuperarea, cât şi creşterea veniturilor. Bineînţeles că am discuţii în permanenţă cu ANAF şi sper ca inclusiv acest derapaj constatat de domnul preşedinte să fie reglat într-un timp cât mai scurt”, a declarat el.

Vâlcov a arătat că „trebuie modificată şi legislaţia în acest domeniu”, aceasta reprezentând o prioritate pentru Guvern: „Imediat cum vom termina trimiterea Codului Fiscal şi a celui de Procedură Fiscală în Parlament la sfârşitul lunii martie, ne vom apleca pe această legislaţie, care trebuie îmbunătăţită, dar cu mare grijă, pentru a nu aluneca în derapaje extrem de mari”. N-a mai apucat, pentru că procurorii DNA l-au săltat chiar de la un interviu televizat în direct la B1TV.

Şeful ANAF: Jumătate din sumă este irecuperabilă

ANAF a invocat imposibilitatea confiscării averilor celor condamnaţi prin faptul că nu există o bază de date naţională cu sentințele judecătorești definitive iar la licitaţiile cu bunuri confiscate nu se prezintă cumpărători.

În plus, multe dosare au autori necunoscuţi și firmele sunt de tip „fantomă”, iar pe de altă parte multe persoane din închisoare sunt fără venituri.

Într-un interviu acordat Hotnews în 2 aprilie 2015, Gelu Ştefan Diaconu, preşedintele ANAF numit de PNL în 2012 pe vremea USL, şi menţinut de Ponta în funcţie după ruperea Uniunii, a declarat că doar jumătate din cei 310 milioane de euro reclamaţi de Kovesi pot fi recuperaţi.

Diaconu, încă preşedinte al aNAF

El promitea atunci înfiinţarea unei Direcţii cu activitate exclusivă de executare silită, operaţională din 1 ianuarie 2016.

Constatăm astăzi la cel nivel s-a ajuns cu legislaţia confiscărilor, dar şi faptul că Diaconu este în continuare şeful ANAF.

Redăm integral fragmentul:

“Reporter: Cat la suta recupereaza  de fapt ANAF din prejudicii? Va intreb asta pentru ca optimistii vorbesc de 10%, iar pesimistii de 5-7%.

Diaconu: „Daca excludem anul 2014, an in care am primit cel mai mare volum de prejudicii de recuperat, procentul e undeva la 10%. Cu aceasta masiva intrare de volum de prejudicii din 2014, procentul a scazut la 5%. E drept, in cazul unui titlu executoriu pe care il primesti in 2014, executarea silita se poate dovedi laborioasa, iar rezultatele sa fie vizibile mult mai tarziu. Dar dupa inventarierea tuturor titlurilor de creanta primite in 2014 de catre ANAF, am constatat ca circa 42% din prejudiciile primite spre executare sunt nerecuperabile.

Rep: De ce nerecuperabile?

Diaconu: O sa va dau cateva cifre valabile pentru 2014. Din cele 2140 de sentinte primite in 2014 spre recuperarea prejudiciului in suma de 2,7 miliarde, circa o treime presupun formalitati legale de partaj, adica actiuni in instanta pentru iesirea din indiviziune obligatorie, ca sa putem valorifica partea apartinatoare infractorului. Or, iesirea din indiviziune presupune o actiune in instanta care necesita timp indelungat

Rep: Ne dati si un exemplu?

Diaconu: Uitati-va la cazul ICA, la cazul Voiculescu. Sunt mai multe imobile apartinatoare persoanelor condamnate. Cvasitotalitatea lor sunt bunuri stapanite in comun. Iar iesirea din indiviziune presupune o evaluare care trebuie facuta in prezenta condamnatului sau a reprezentantului sau. Presupune sa obtii un astfel de accept din partea condamnatului, care isi are drepturile sale cetatenesti, chiar daca e condamnat.

Sau, se presupune ca bunul care urmeaza sa fie executat sa fi fost inscris in Cartea Funciara. Sa stiti ca avem bunuri spre executare care nici macar nu figureaza in Cartea Funciara. Ca idee, circa o treime din cele 42% de nerecuperabile acestui lucru se datoreaza.

Rep: O treime. Dar celelalte doua treimi?

Diaconu: Pai daca primesc 693 de hotarari judecatoresti din cele 2140, reprezentand peste 20% ca valoare a prejudiciului pentru situatii in care firmele sau persoanele fizice despre care e vorba acolo in stare de insolvabilitate, ce sa mai recuperez de acolo?

Rep: Si astea se aduna la valoarea totala a prejudiciului?

Diaconu: Evident! Va mai dau un exemplu: Sentinte in valoare de 40 de milioane de lei sunt pe firme in insolventa. Pana cand se finalizeaza acest proces al insolventei, pana cand aflam cat anume din acele creante pot fi recuperate, pot trece ani de zile. De aceea nu poti spune intr-o sedinta de bilant: V-am transmis 300 de milioane, recuperati-i imediat! Ca nu ai cum!

Si legat de cele 300 de milioane de euro despre care s-a spus ca ni s-au transmis in vederea  recuperarii, la ANAF au fost comunicate doar 576 de milioane lei, din care aproape 300 de milioane reprezinta doar cazul ICA. Asta inseamna ca in loc de 300 mil euro, vorbim in total de vreo 130 de milioane de euro din care 60 de milioane e cazul ICA.

Daca din start pornim cu un handicap de aprope 50%, in celelalte cazuri constatam dificultati care tin mult mai mult de sistemului judiciar decat de incapacitatea reala de recuperare a ANAF”.

339 Shares
Se citește acum ...
-- publicitate --
video - emisiuni tv