1.400 de elevi s-au iniţiat în antreprenoriat

Problema locurilor de muncă disponibile, în general, şi problema locurilor de muncă disponibile pentru tineri, în special, sunt două dintre cele mai arzătoare dificultăţi cu care se confruntă ţara noastră în ultima perioadă.

Legislaţia încă nu este una foarte bine reglementată, astfel că multe uşi rămân închise, iar o mare parte din forţa de muncă pe care ne-am putea baza ia drumul altor zări.

Dar o mână de oameni s-a adunat şi a pus bazele unui proiect care să aducă altceva, care să asigure, pe plan mediu şi lung, o schimbare. Oamenii aceştia, specialişti în diferite domenii, de la consiliere şi orientare profesională până la IT, economie, marketing sau merchandising, au adunat o grămadă de informaţii, s-au luat la trântă cu o mare problemă, birocraţia, şi, în colaborare cu numeroase cadre didactice din ţară, au pus bazele programului “Învaţă să fii antreprenor prin firma de exerciţiu”.

Programul a avut la bază, în mare măsură, o finanţare asigurată din contribuţia Uniunii Europene, suma totală pusă la bătaie fiind de peste 8,8 milioane de lei.

Misiunea a fost una extrem de dificilă în condiţiile în care proiectul s-a adresat unui număr de 1.400 de elevi de clasa a XI-a din judeţele Constanţa, Brăila, Galaţi, Tulcea, Buzău, Vrancea, Argeş, Călăraşi, Ialomiţa, Dâmboviţa, Giurgiu, Prahova şi Teleorman. Liderul de parteneriat a fost Colegiul Tehnic din Câmpulung, iar proiectul a fost implementat în parteneriat cu Colegiul Economic “Ion Ghica” din Târgovişte şi cu Colegiul “Anghel Saligny”, din Tulcea, precum și cu trei companii private (SC Art Seven SRL, SC Inside Brand SRL și SC Consultanță Profesională și Recrutare de Personal SRL).
Cei 1.400 de elevi au alcătuit 140 de firme de exerciţiu înregistrate la ROCT (Reţeaua firmelor de exerciţiu). Respectivele firme, împărţite în două regiuni de dezvoltare, Sud-Est şi Muntenia-Sud, au fost dotate pe parcurs cu echipamente IT neecesare, iar elevii au fost ghidaţi în activităţi specifice.

Practic, consiliaţi de specialişti, elevii de clasa a XI-a au fost puşi să-şi dezvolte firmele de exerciţiu cum ştiu mai bine. Iar rezultatele au fost mult peste aşteptări, în condiţiile în care organizatorii au avut la dispoziţie doar aproximativ 10 luni pentru implementarea unui proiect care în mod normal necesită circa doi ani.

Motivaţi de posibilitatea de a-şi pune în valoare talentul şi abilităţile, elevii au demonstrat la Târgurile regionale de exerciţiu că ţara noastră are multe lipsuri dar, în mod cert, nu duce lipsă de minţi strălucitoare. Şi chiar dacă la etapele regionale sau la marea finală s-au oferit şi premii materiale pentru cele mai îndrăzneţe sau cele mai bine realizate proiecte, trebuie remarcat că mai toţi elevii implicaţi în poveste au apreciat în primul rând faptul că au avut posibilitatea de a se dezvolta personal, de a-şi pune în valoare talentul, de a învăţa lucrul în echipă, de a învăţa ce înseamnă competiţia în stil fair-play, dar şi posibilitatea de a relaţiona cu elevi veniţi din alte părţi ale ţării, unde există alte obiceiuri şi cutume.

Strict formal trebuie precizat că cel mai bun proiect a fost desemnat cel al Colegiului Naţional de Arte “Regina Maria” din Constanţa, echipa FE PROART SRL, dar o evoluţie foarte bună au avut-o şi elevii Colegiului Naţional de Agricultură şi Economie din Tecuci. Elevii acestor instituţii au avut ocazia să-şi prezinte încă o dată proiectul la Conferinţa finală ce a avut loc în perioada 2-4 decembrie la Hotel Mara, din Sinaia şi la care au participat şi elevi de clasa a IX-a sau a X-a care vor avea posibilitatea să ducă munca înaintaşilor mai departe şi să dezvolte afacerile respective, urmând să preia firmele de exerciţiu înfiinţate.

Organizatorii proiectului susţin că trei dintre cele mai grele probleme cu care s-au confruntat au fost volumul mare de documente, timpul scurt avut la dispoziţie şi interrelaţionarea, ţinând cont de numărul mare de persoane implicate, dar obiectivele propuse (facilitarea şi îmbunătăţirea tranziţiei de la şcoală la viaţa activă prin dezvoltarea spiritului antreprenorial, facilitatea şi îmbunătăţirea accesului pe piaţa forţei de muncă, etc) au făcut ca întreaga echipă să treacă cu brio peste dificultăţi, mai ales că oamenii au fost impulsionaţi şi de un gând civic “să oferim societăţii ceva”.