„Ştiu toţi constructorii din România că, în momentul de faţă, bugetul care a fost alocat Ministerului Dezvoltării pe componenta de Anghel Saligny practic este epuizat. Deci, cele 10 miliarde de lei cât reprezenta bugetul acestui program pe anul acesta sunt epuizate”, a declarat, marți, premierul Ilie Bolojan.
Aceasta, „în condiţiile în care, în primele şase luni, am încasat mai puţin decât ne-am propus şi am cheltuit mult mai mult decât am estimat, pentru că am anulat prevederile ordonanţei, pentru că am continuat cu abordările normale, înseamnă că nu avem posibilitatea, indiferent cine este premier, să facem rectificări pozitive, pentru că nu mai avem spaţiu fiscal”, a explicat Ilie Bolojan.
Prin urmare, a completat premierul, orice fel de alocare suplimentară pentru un program va trebui să fie un minus mult mai mare de pe alte programe.
„Cu cât înţelegem cu toţii că trebuie să ne controlăm cheltuielile, să nu mai risipim banii, să ne reducem toate cheltuielile care nu sunt strict urgente, cu atât Guvernul României şi autorităţile locale vor avea capacitatea să asigure o prioritizare a acestor proiecte într-o manieră care să nu creeze probleme”, a insistat Ilie Bolojan.
În acelaşi timp, prim-ministrul a arătat că este corect ca în anii următori să existe un plan multianual, în care să se ştie pe fiecare an, pe doi, trei, patru ani de zile de acum înainte, care este alocarea pe care România o poate face pe acest program.
„Şi funcţie de aceste alocări să se stabilească pentru fiecare lucrare în parte capacitatea de a aloca banii anual. Şi atunci atât primăria, cât şi constructorul ştiu că această lucrare are capacitatea financiară să fie achitată de statul român doar în următorii, să spunem, trei ani de zile, că anul viitor va fi o sumă mai mică pentru că nu avem spaţiu fiscal, că în 2027 – 2028 va fi o sumă mai mare, iar primăria sau constructorul au mai multe posibilităţi: vor să termine mai repede – foarte bine, pot să contracteze credite, să termine lucrarea anul acesta, iar banii pe care statul garantează că îi va plăti pot fi folosiţi la ratele la băncile de unde se împrumută. Vom căuta să creăm nişte mecanisme, eu, personal, consider că întotdeauna este bine ca atunci când ai un contract, în general, să cauţi să respecţi, indiferent că e vorba de un contract între două persoane juridice private sau între stat şi o companie”, a susţinut Ilie Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan și ministrul Cseke Attila a avut consultări, marți, cu reprezentanții comunelor, orașelor, județelor și municipiilor din România pe tema proiectului privind reforma administrației locale.
Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca și președintele Asociației Municipiilor din România (AMR), a declarat: „A fost o întâlnire pragmatică, eficientă, rațională, în care s-a spus lucrurilor pe nume. (…) Am discutat pachetul de măsuri de austeritate care vizează administrația locală, venind evident și cu propuneri care să îmbunătățească această activitate. La unele am primit răspunsuri pozitive, la unele neutre, la altele negative”.
El a precizat că AMR a venit cu propunerea ca numărul de polițiști locali să fie stabilit printr-o normă de un polițist local la 1.200 de locuitori:
„Am înțeles opțiunea Guvernului de a diminua numărul, de exemplu, de polițiști locali. Am propus, însă, o soluție echilibrată, și anume: nu un polițist local la 1.000 de locuitori, cât propune Guvernul, nu un polițist local la 1.500 cât este acum, ci un polițist local la 1.200 de locuitori, având în vedere complexitatea mare a problemelor pe care noi, de exemplu, municipiile mari, reședință de județ, le avem de organizat în comparație cu alte entități administrative. A rămas în analiză și credem într-o judecată echilibrată, astfel încât să putem presta în continuare servicii de calitate. (…) Trebuie să ții orașul sub control”.
Acesta a menționat și că a fost discutat subiectul sumelor de bani de reechilibrare acordate de la Guvern UAT-urilor raportat la cifra populației:
„Noi, la Cluj, avem la recensământ 284.000, la Evidența Populației avem 330.000 – 340.000. Undeva, 50.000 de locuitori nu sunt luați în considerare la alocarea de resurse financiare. Înțeleg și dimensiunea Guvernului că există foarte multe cifre care nu corespund realității, în sensul că sunt persoane doar cu numele, la un oraș, la o comună, la un municipiu, și sunt plecați în străinătate sau și-au luat cetățenia și nu locuiesc în oraș, este adevărat și asta. Și aici am încercat să găsim un echilibru astfel încât să găsim o reprezentare exactă. Am înțeles și poziția Guvernului că trebuie să aibă un criteriu standard în raport cu Uniunea Europeană și acesta este recensământul, iar noi, nu în glumă, și chiar în serios, am spus: dacă se face o asemenea raportare, de ce să nu aplicăm criteriul recensământului de sus în jos la tot ce există în România în materie de legislație electorală”.
El a arătat că, dacă s-ar aplica cifrele de la recensământ la numărul de parlamentari, nu ar mai trebui o lege de reducere a acestora la 300:
„Prin aplicarea directă a numărului de la recensământ, am ajunge la 300 de parlamentari. Și de acolo încolo, la consilieri locali, județeni și așa mai departe, care se raportează la Evidența Populației, atunci când facem alegerile pentru parlamentari, pentru consilieri locali, pentru consilieri județeni, iar când ne raportăm la celelalte activități administrative, ne raportăm la recensământ. Și atunci, am spus – iată un moment în care putem face o reformă structurală a statului român, să ne raportăm la cifrele de la recensământ, dar global. (…) Premierul, ca de obicei, e receptiv la asemenea nuanțe, a spus: salut această propunere făcută de AMR și o analizăm. Dar nu face obiectul discuțiilor de față, pachetul 2 nu conține asemenea elemente”.
