Exim Bank

Borsec

Dedeman

 

Cotnari

ComputerLand

Arctic

Dacia

JUSTIȚIE: Curtea de Apel București decide dacă va fi redeschis dosarul „10 August” / POLITICĂ: Orban anunță prelungirea, „cel mai probabil”, a stării de alertă / Va fi a 4-a lună de atfel de restricții, după cele 2 luni de stare de urgență /  ANM: Cod Galben de ploi torențiale, până luni seară /

 

Breaking News:
 
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității cere Curţii de Apel Bucureşti să constate că guvernatorul BNR (timp de 30 de ani, plus încă un mandat de 5 ani câștigat anul trecut) a fost informator al Secu'

CNSAS: Turnătorul Mugur Isărescu, trimis la Apel! 

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) cere Curţii de Apel Bucureşti să constate că guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a fost informator al Securității.

Mugur Isărsescu pe vremea când turna la Securitate

Conform unui Comunicat de Presă pe care îl prezentăm în facsimil, CNSAS a analizat, în ședința din 9 iunie, 6 cereri de cercetare a unei eventuale colaborări cu Securitatatea a mai multor români.

CNSAS ne anunță că a încheiat procedura de deconspirare pentru un număr de 5 surse.

Astfel, la punctul 3 din Comunicatul CNSAS se scrie că:

  1. Note de Constatare – Colaboratori ai Securităţii:

Colegiul a aprobat Nota de Constatare şi a dispus introducerea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti a acţiunii în constatare pentru stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii, pentru următoarea categorie de persoane:

– art. 3 lit. q (guvernatorul Băncii Naţionale a României, preşedinte, vicepreşedinte de bancă şi membrii consiliului de administraţie din sectorul bancar) – 1 persoană.

Contactat de presă, purtătorul de cuvânt al BNR Dan Suciu a refuzat să comenteze subiectul afirmând că este o problemă personală și una instituțională. Iar Mugur Isărescu Nu a oferit nicio declarație până la acestă oră când publicăm știrea.

Comunicatul CNSAS 

Download (PDF, 188KB)

Obligat prin lege abia în 2019 să dea declarație pe proprie răspundere că nu au colaborat cu fosta Securitate

Precizăm că Isărescu nu a putut fi „dovedit” până acum drept colaboratpr al Securității pentru simplul motiv că abia anul trecut Parlamentul completat Legea 24/2008 privind activitatea CNSAS, astfel încât reprezentanții mai multor instituții de vârf din statau fost incluși în categoria celor obligați să dea declarație pe proprie răspundere că nu au colaborat cu fosta Securitate.

Printre  aceste instituții se numără BNR, la nivelul de guvernator și viceguvernatori, șefii Curții de Conturi, ai ANAF, Avocatul Poporului, dar și conducătorii patronatelor și sindicatelor.

Inițiativa legislativă i-a aparținut senatorului traseist politic Daniel Zamfir („migrat” în doar 2 ani de la PNL la ALDE și la PSD), care visa la funcția de guvernator al BNR – iar completarea Legii CNSAS ar fi fost singura lui șansă de a-l elimina pe Isărescu, după ce primise promisiunea din partea lui Liviu Dragnea că o va obține. Legea modificată a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis în 28 iulie 2019.

Cel mai longeviv guvernator de bancă centrală din lume

Isărescu a obținut, în iulie 2019, încă un mandat de 5 ani de guvernator al Băncii Naționale a României (BNR).

El a fost votat în Parlament pe 3 iulie 2019, fiind propus de liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu și susținut de PSD, PNL, dar și de celelate partide.

Oficial: 35 ani la șefia BNR! Isărescu a obținut încă un mandat de guvernator

Mugur Isărescu este cel mai longeviv guvernator de bancă centrală din lume. În cei peste 30 de ani de șef al Băncii Naționale a României, el a câștigat o avere fabuloasă, potrivit celei mai recente declarații de avere, depuse în 15 octombrie 2019 (la câteva zile după ce și-a preluat cel de-al 7-lea mandat de guvernator și de președinte al Consiliului de Administrație al BNR).

Noul CA al BNR, cu PNL-istul Rușanu membru ales de Parlament, și-a intrat în pâine

Declarația de Avere a lui Isărescu

Download (PDF, 406KB)

Nume de cod: „Manole”

În 8 martie 2017, România Liberă a publicat un amplu articol cu titlul “EXCLUSIVITATE ROMÂNIA LIBERĂ. Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a turnat la Securitate sub numele de cod ”Manole”.

În articol se afirma că, sub numele de cod „Manole“ – „Sursa Manole“ – s-a ascuns, înainte de 1989, actualul guvernator al Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.

Conform RL, Isărescu a făcut parte din UM 0195, unitatea de Contraspionajului Extern din Centrala de Informații Externe.

RL ne mai spune că „Turnătoriile sursei Manole“ vizau, în special, diplomați străini de la București, cu care Mugur Isărescu avea contacte constante. Iar dintre diplomați, cel mai des întâlniți erau cei americani și britanici. Nici colegii lui Isărescu de la Institutul de Economie Mondială nu scăpau de „notele“ pe care actualul guvernator BNR le trimitea Unității Militare 0195.

În arhivele CNSAS există o secțiune dedicată Institutului de Economie Mondială (IEM). Costin Murgescu, Mugur Isărescu, Eugen Dijmărescu și mulți alți „grei“ ai Finanțelor de după ’89 au lucrat ani în șir la IEM. Una dintre „sursele“ Securității care semnează multe dintre notele din arhivele CNSAS referitoare la Institutul de Economie Mondială este „Manole“. Alăturând documente din diverse dosare ale fondului IEM, identitatea lui „Manole“ poate fi aflată fără dubiu, se mai scrie în articolul din RL.

Într-o „notă“ din septembrie 1986, sursa „Manole“ vorbește despre un eveniment care i s-a întâmplat chiar lui. Cu această ocazie, „Manole“ își menționează adresa de domiciliu: strada Miron Constantinescu, nr. 33, blocul Z11. Într-un alt document al Securității, datat 1979, aceeași adresă îi este atribuită unui angajat al IEM identificat cu numele real: „Isărescu Constantin Mugurel (…), domiciliat în București, Str. Miron Constantinescu nr. 33, bl. Z11“.

La data apariției articolului din RL, Isărescu a preferat să ofere următorul răspuns prin comunicatorii BNR:

“Domnul guvernator Mugur Isărescu a clarificat de mult acuzaţiile respective. Ultima dată, în interviul din «Jurnalul Naţional», din luna februarie a.c. Pasajele de mai jos, le puteţi considera răspuns la întrebările dvs.: «Institutul (de Economie Mondială) avea într-adevăr o poziție specială în epocă.

De exemplu, avea acces direct la fluxul Reuters, pentru a accesa prețuri, evoluții de cursuri valutare, știri din economia mondială etc. Analizele cercetătorilor pe baza acestor date ajungeau pe canale specializate la instituțiile abilitate, la Ministerul Comerțului, la Guvern, inclusiv pe masa lui Ceaușescu.

Având în vedere importanța și destinația acestora, era precizat cu inițiale numele tuturor celor care participau la redactarea materialelor, de la analist la dactilografă. Din acest motiv, probabil, au apărut, și continuă să prezinte interes și astăzi, întrebările legate de activitatea IEM. (…) Când am devenit prim-ministru, am cerut explicit să se analizeze activitatea institutului. Concluzia acelei analize a fost una clară: că nu e vorba de așa ceva! Este adevărat că statutul neconvențional al IEM impunea salariaților o anumită rigoare. Cu atât mai mult, cu cât am avut multe întâlniri în acea perioadă cu cercetători, cu jurnalişti străini, cu diplomați, și am plecat de mai multe ori în străinătate.

Desigur, cu acceptul, așa cum era atunci, al instituțiilor statului. Și cu referințe pe care angajații le scriau între ei ca garanții reciproce. Colectivul nostru era foarte unit în jurul personalității academicianului Costin Murgescu. Orice eventuală altă așa-zisă referință nu poate fi decât un prefabricat, așa cum au fost multe pe această temă din 1989 încoace.

În 27 de ani, tot ce se făcea acolo a fost verificat și răsverificat. Așa că eventualele insinuări, care pot apărea, nu pot fi decât noi episoade din lunga listă de strădanii de a fi acuzat cu orice preț de către aceeași oameni care şi-au făcut un subiect cotidian din persoana mea.»“

4K Shares
Se citește acum ...
-- publicitate --
video - emisiuni tv