Comisia Europeană mai păsuiește România pentru corectarea deficitului excesiv, însă foarte puțin deși suntem singura țară care nu a respectat măsurile promise în toamna trecută.
Amintim că Guvernul Ciolacu și-a asumat în fața oficialilor europeni, prin ministrul PNL Marcel Boloș, reducerea deficitului la 7% în acest an (și până la 3% în 2030), plus măsuri fiscale structurale cu un impact de 1,7% din PIB, adică de 23 miliarde de lei, în 2025.
Guvernele PSD_PNL s-au obișnuit să fenteze CE
Alegerile prezidențiale – primele, anulate, cât și cele din luna mai au dus la amânarea măsurilor promise. Dacă este, însă, să luăm în calcul faptul că și Guvernul Ciucă a promis „austeritate” la stat și nu a făcut-o, putem spune că nu neapărat alegerile au fost motivul, ci faptul că guvernele PSD_PNL s-au obișnuit să fenteze Comisia Europeană.
România a ajuns țara cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB, în 2024.
Oficial european: „Este o abatere foarte, foarte semnificativă de la ceea ce s-a promis”
Miercuri, Comisia Europeană a evaluat progresul României în materie de reducere de deficit, în cadrul pachetului de primăvară al semestrului european. Un oficial european a declarat, în cadrul unui briefing, că autoritățile române mai au la dispoziție nici două luni pentru a corecta deficitul, adică până la Consiliul ECOFIN din iulie.
Dacă nu ia măsuri, România riscă declanșarea procedurii ce duce la tăiere de fonduri europene de coeziune și din PNRR.
„Țara în care am ajuns la concluzia că nu au avut loc acțiuni eficiente este România. Este o abatere foarte, foarte semnificativă de la ceea ce s-a promis. Deci, dacă ne uităm doar la anii 2024 și 2025, a existat o abatere bugetară de 1,7% din PIB, raportat la obiectivul de deficit asumat. România s-a angajat să ajungă la un deficit de 6,4% din PIB până în 2026, dar noi prognozăm un deficit de 8,4%, cu 2 puncte procentuale din PIB mai mare. Este, în esență, o situație foarte îngrijorătoare în România”, a declarat oficialul european.
Prima decizie, la Consiliul ECOFIN din 8 iulie
„Astăzi vom propune acest lucru Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (8), și anume că nu au fost luate măsuri eficiente. Acest lucru va fi apoi discutat în cadrul Consiliului ECOFIN din 20 iunie, iar așteptările noastre sunt ca acesta să aprobe această concluzie”, a adăugat oficialul european.
Ulterior, Comisia Europeană va reveni și va emite o nouă recomandare pentru România privind noua cale de corectare a deficitului excesiv pentru România. Cel mai probabil, această recomandare va fi emisă la finalul lunii iunie. „Rețineți că a existat, după cum am menționat deja, un derapaj de aproximativ două puncte procentuale din PIB în raport cu obiectivele care au fost stabilite în planul pe termen mediu”, a subliniat oficialul.
Consiliul ECOFIN va dezbate această recomandare și va emite o decizie în cadrul întâlnirii din 8 iulie.
„În ce privește potențiale probleme sau implicații pentru accesul la finanțarea UE… Presupunând că, la 20 iunie, Consiliul adoptă o opinie conform căreia România nu a luat măsuri eficiente pentru a-și corecta deficitul excesiv, acest lucru declanșează ceea ce se numește cadrul de condiționalitate macroeconomică. Acesta se bazează pe articolul 10 alineatul (1) din regulamentul RRF, care afectează astfel fondurile din cadrul mecanismului de redresare, dar și pe articolul 19 alineatul (7) din regulamentul privind dispozițiile comune, care reflectă faptul că afectează fondurile de coeziune. Pe această bază, se deschide un proces care ar putea conduce în cele din urmă la pierderea accesului României la finanțarea UE din aceste surse”, a explicat oficialul european.
Risc real de suspendare a plăților de fonduri europene de coeziune și din PNRR
El a precizat că procesul este unul complicat, care durează, dar poate duce în cele din urmă la suspendarea plăților de fonduri europene de coeziune și din PNRR. Dimensiunea sumelor suspendate va fi decisă în funcție de gravitatea situației.
„Comisia face o propunere Consiliului privind aplicarea cadrului de condiționalitate macroeconomică. Procesul este unul complicat. Acesta implică un dialog structurat cu Parlamentul. Calendarul nu este stabilit în regulament. Nu este ceva ce s-ar întâmpla în următoarele zile sau săptămâni. Probabil că, din punctul de vedere al recomandării, va avea loc după vacanța de vară și va dura ceva timp. Este un proces complicat. În cele din urmă, acest lucru poate duce la suspendarea angajamentelor și a eventualelor plăți în cadrul ambelor fonduri. În funcție de gravitatea situației, Comisia va decide în cele din urmă în funcție de mărimea sancțiunii. Nu există o formulă sau un algoritm care să fie stabilit”, a mai explicat oficialul.
România trebuie să se grăbească
El a subliniat că recomandă ca România să înceapă să adopte și să pună în aplicare măsuri semnificative de corecție fiscală, înainte ca Consiliul să declanșeze procedura de suspendare a fondurilor, în mod ideal înainte de Consiliul ECOFIN din iulie.
„Cred că, având în vedere gravitatea situației fiscale din România, ar fi foarte recomandabil, și este ceea ce recomandăm, ca România să înceapă să adopte și să pună în aplicare măsuri semnificative de corecție fiscală cu mult înainte de această dată, în mod ideal înainte de Consiliul ECOFIN din iulie”, a insistat oficialul european.
Următorii pași în această privință vor fi, probabil, doar după vacanța de vară, a mai spus el.
Evaluarea Comisiei va da un semnal pentru investitorii internaționali și agențiile de rating, care așteaptă de asemenea măsuri de la România, o țară în prag de „junk”, care ar putea ajunge nerecomandată investițiilor dacă nu ia măsuri de corectare a deficitului.
Tanczos Barna: „Lucrăm la pachetul de măsuri cu partidele care se pregătesc să formeze coaliția de guvernare”
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a scris următorul mesaj pe Facebook:
„Comisia propune adoptarea unei decizii referitoare la lipsa măsurilor eficiente și este clar că perioada de grație, până să fie propuse și sancțiuni, este scurtă și trebuie adoptate cât mai curând acele măsuri prin care reducem cheltuielile statului și consolidăm veniturile. Ne aflăm în procedură de deficit excesiv și ne-am angajat să revenim pe o traiectorie sustenabilă, corectând deficitul. Nu mai putem amâna respectarea acestui angajament, altfel riscăm sancțiuni și decredibilizarea țării.
România a primit miercuri un ultim semnal, respectiv acela că trebuie luate măsuri urgente pentru a reduce deficitul bugetar la nivelul asumat.
Lucrăm la pachetul de măsuri fiscale împreună cu partidele care se pregătesc să formeze coaliția de guvernare, discuții la care Ministerul Finanțelor oferă tot sprijinul profesional necesar și suntem în contact permanent cu Comisia Europeană”.
