Cosmin Ghiţă renunță la șefia Nuclearelectrica după 9 ani, ocupând mai întâi funcția de director general interimar pe 2 septembrie 2017, numit apoi director general cu mandat de 4 ani pe 11 februarie 2019, reînnoit în 2023 și care urma să expire pe 12 februarie 2027.
„Societatea Naţională Nuclearelectrica informează acţionarii şi investitorii că în data de 25 august 2026 a fost notificată cu privire la solicitarea domnului Cosmin Ghiţă, director general al SN Nuclearelectrica SA, de încetare a contractului de mandat, încheiat cu SN Nuclearelectrica SA. Nuclearelectrica va comunica data efectivă la care renunţarea la mandat urmează să îşi producă efectele”, potrivit unei informări transmisă Bursei de Valori Bucureşti.
Decizia sa vine în plină criză energetică, după închiderea centralei de la Cernavodă, pe fondul secetei și a lipsei oricăror măsuri preventive. Guvernul a alocat din fondul de rezervă 7 milioane de lei pentru detonarea unei stânci care obstrucționa debitul Dunării spre centrala atomoelectrică. Operațiunea ar fi trebuit făcută cu mulți ani înainte.
Criza energetică. Armata a reușit să detoneze stânca pentru creșterea debitului Dunării spre centrala Cernavodă
Ulterior, Guvernul interimar Bolojan a dislocat alți 5,2 milioane de lei din Fondul de rezervă, pentru dragarea Dunării, care nu a mai trecut prin astfel de operațiune.
Reactorul 2 de la Cernavodă a fost oprit. Când nivelul Dunării va crește, repornirea va dura 10 zile
Luni, Nuclearelectrica transmitea că „în prezent, ambele reactoare ale centralei CNE Cernavodă sunt în stare sigură oprită, cu menținerea acestora în parametri de siguranță, fără niciun risc operațional sau de securitate nucleară asociat”.
„În funcție de evoluția prognozelor pentru perioada următoare, Nuclearelectrica va comunica, transparent și responsabil, având la bază date tehnice certe, cu respectarea prevederilor unei companii listate, deciziile operaționale privind reconectarea la Sistemul Energetic Național”, potrivit comunicatului.
Pe de altă parte, amintim că premierul demis Ilie Bolojan a acuzat conducerea Nuclearelectrica, în luna mai, de faptul că „„a tocat bani pe un teren și un SF la Doicești”.
Bolojan a cerut reevaluarea proiectului nuclear SMR de la Doicești: „Nuclearelectrica a dat 250 milioane de dolari pe un teren și un SF. E nevoie de câteva miliarde de euro; nu-i avem”
Nuclearelectrica insistă cu SMR-urile, deși țara e falită
Pe 3 august, când deja începuse criza energetică, Nucearelectrica l-a contrazis pe Bolojan în privința necesității proiectului SMR, susținând că „dezvoltarea programului nuclear al Romaniei, din perspectiva strategiei de investitii a Nuclearelectrica, prevede retehnologizarea Unitatii 1 si cresterea capacitatilor nucleare prin Unitatile 3 si 4 si Proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR)”.
Într-o postare pe Facebook, Nuclearelectrica insistă cu proiectul SMR, pentru care Bolojan a spus clar că România nu are bani:
„Implementarea mai accelerata a ambelor tehnologii, CANDU si SMR, asadar cresterea simultana a capacitatilor nucleare, in conformitate cu Planul National, reprezinta o necesitate care poate sa faca o diferenta semnificativa in gestionarea schimbarilor climatice, cu impact pozitiv direct asupra sistemului energetic romanesc si a consumatorilor.
Rezilienta energetica a unui stat depinde atat de utilizarea eficienta a surselor si a capabilitatilor sale, dar si de accelerarea dezvoltarii acestor proiecte, cu implicarea activa a tuturor entitatilor cu responsabilitati.
Acum, după demisia lui Cosmin Ghiță, Guvernul a transmis un scurt comunicat: „Demisia este un act unilateral de voință. După o perioadă de preaviz de 90 de zile, conform contractului, dar care poate fi scurtată cu acordul părților, va urma o selecție pentru un nou titular”.
