După guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, sare și șeful Consiliului Fiscal împotriva creșterii punctului de pensie, măsură prevăzută atât în Legea pensiilor - votată inclusiv de PNL -, cât și în Legea Bugetului de stat pe 2020
Dăianu îi dă o mână de ajutor lui Orban: Majorarea pensiilor cu 40% va mări deficitul bugetar la 4,8%
Consiliul Fiscal, instituție independentă condusă din iulie 2019 de Daniel Dăianu, estimează ”un minus de venituri bugetare” în acest an – deși ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, se laudă cu informațizarea ANAF, care ar mări colectarea – și avertizează că majorarea pensiilor cu 40% va aduce un deficit bugetar de 4,6 – 4,8% din PIB.
În acest fel, Dăianu dă o mână de ajutor premierului Ludovic Orban, care a anunțat deja că majorarea punctului de pensie în septembrie nu se va face chiar cu 40%, ci în funcție de cum va merge economia.
Aceasta, în ciuda faptului că Guvernul a prins finanțarea în Legea Bugetului de stat pentru 2020, așa cum prevede Legea pensiilor, inițiată de PSD și adoptată inclusiv de PNL.
Daniel Dăianu, care în perioada regimului comunist a lucrat, între anii 1976 – 1978, la Direcția de Informații Externe (DIE), a fost ministru adjunct al Finanțelor în anul 1992 și ministru al Finanțelor între anii 1997-1998, dar și economist – șef al Băncii Naționale a României (BNR) în intervalul 1992-1997. Între 2005-2006, a fost președinte al Consiliului de Supraveghere al Băncii Comerciale Române, iar între 2012-2013 a fost membru în Consiliul de Administrație al CEC Bank. Între aprilie 2013 și iunie 2014 a fost prim-vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară.
Consiliului Fiscal a publicat, joi, opinia privind Bugetul pe acest an, la o săptămână după ce Guvernul PNL a prorogat cu 6 luni, până în august, dublarea cuantumului alocațiilor pentru copii (la 300 de lei/lună) și la câteva zile de la declarațiile premierului Orban potrivit cărora alocațiile, dar și pensiile vor fi majorate în funcție de cât va evolua economia.
Publicăm integral documentul:
• CF remarcă progresul în direcția transparentizării construcției bugetare operată cu prilejul celei de-a doua rectificări bugetare aferente anului 2019 – în sensul actualizării proiecției de venituri și a recunoașterii în cheltuielile bugetare a unor obligații restante; •
• Ultimele informații disponibile cu privire la execuția bugetară aferentă anului 2019 sugerează, în opinia CF, o evoluție și mai nefavorabilă în raport cu estimările MFP. Astfel, CF estimează un minus de venituri bugetare, fără a le lua în calcul pe cele din fonduri UE, de cel puțin 0,25 pp din PIB, în timp ce riscul depășirii anvelopei la categoria cheltuieli cu bunuri și servicii s-a materializat probabil la un nivel de cel puțin 0,2 pp din PIB. Aceste date vor avea impact în același cuantum asupra construcțiilor bugetare subsecvente;
• Ulterior adoptării proiectului de buget aferent anului 2020, au intervenit o serie de modificări în nivelul taxelor și impozitelor, în principal în sensul reducerii acestora. Cumulat, acestea vor conduce la venituri bugetare mai reduse cu circa 0,5 pp din PIB și la un nivel al deficitului bugetar pentru anul 2020 mai ridicat cu același cuantum;
• Estimarea Consiliului Fiscal privind nivelul deficitului bugetar pentru anul 2020 se plasează în intervalul 4,6 – 4,8% din PIB, rezultând un ecart față de ținta MFP de 1–1,2 pp din PIB; această situație foarte complicată reclamă măsuri suplimentare de consolidare;
• Majorarea programată a punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 ar avea loc în contextul unui derapaj bugetar de proporții deja existent. Chiar fără această măsură estimarea CF privind deficitul bugetar pentru anul curent este de 3,8 – 4,1% din PIB;
• Impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum și al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, estimarea CF privind deficitul bugetar din anul următor fiind de peste 6% din PIB (în lipsa unor măsuri compensatorii). Deteriorarea ar continua și în anul 2022, la peste 7% din PIB.
• În aceste condiții, o corecție către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar apare drept extrem de ambițioasă, problematică și, totodată, este absolut necesară; este greu de imaginat că piețele financiare ar tolera deficite bugetare de o asemenea magnitudine;
• În opinia CF, cu cât corecția bugetară va începe mai târziu, cu atât amploarea măsurilor corective necesare ar fi mai ridicată și implicit costurile economice și sociale ar fi mai însemnate;
• Activismul fiscal/bugetar pentru care se pledează în alte țări din UEși în SUA nu este practicabil în condițiile deficitelor interne și externe mari ale României; notăm aici că leul nu este monedă de rezervă;
Potrivit estimărilor CF,reducerea accizelor la produsele energetice are un impact bugetar, inclusiv cel de la nivelul TVA, de -3,6 mld. lei sau 0,32 pp din PIB, eliminarea supra-impozitării salariaților cu timp parțial de muncă conduce la un minus de încasări din contribuții de asigurări de 1,56 mld. lei sau 0,14 pp din PIB, în timp ce abrogarea unor prevederi din OUG nr. 114/2018 (eliminarea taxei pe activele bancare și a impozitării suplimentare a sectorului energetic) are un impact negativ estimat la 0,1 – 0,15 pp din PIB.
În sensul creșterii veniturilor bugetare a acționat o majorare suplimentară a accizei la țigarete care este anticipată să genereze un plus de încasări de circa 0,7 mld. lei.
Cumulat, aceste măsuri conduc la venituri bugetare mai reduse cu circa 0,5 pp din PIB și, ceteris paribus, la un nivel al deficitului bugetar pentru anul 2020 mai ridicat cu același cuantum.
Rezultatul execuției bugetare aferente anului 2019 va indica foarte probabil o plasare a deficitului bugetar potrivit ESA 2010 în jurul nivelului de 4%, ceea ce creează premise pentru declanșarea procedurii de deficit excesiv. Practic, bugetul pe anul 2020 nu răspunde necesității de a corecta acest derapaj dacă avem în vedere măsurile fiscal-bugetare cuprinse în proiectul de buget și măsurile legislative adoptate la scurt timp după legea bugetului. CF apreciază că nu sunt suficiente măsuri pentru contracararea derapajului bugetar și, mai mult, acesta se adâncește atât în anul 2020, cât și pe termen mediu
Asemenea niveluri înalte ale deficitului bugetar admițând că ar fi tolerate de piețele financiare (ceea ce este o ipoteză „eroică”) conduc la acumularea de datorie publică și la vulnerabilizarea masivă a stării finanțelor publice, spațiul fiscal fiind practic epuizat. Aceasta ar conduce la imposibilitatea de a utiliza pârghia fiscal-bugetarăîn faza de recesiune a ciclului economic și mai mult, foarte probabil, va impune corecții fiscale contribuind la menținerea caracterului pro-ciclic al politicii fiscal-bugetare. Beneficiile generate de aplicarea nenecesară de stimuli fiscali în faza de expansiune rapidă a economiei vor fi depășite de costurile economice și sociale asociate unei eventuale retrageri a acestora în perioada de recesiune.
Un element cu impact major asupra construcției bugetare pentru anul 2020, precum și pentru anii următori este reprezentat de creșterea cheltuielilor aferente bugetului asigurărilor sociale de stat determinată, pe de o parte, de plata la nivelul întregului an a pensiilor majorate cu 15% la 1 septembrie 2019 (care generează un plus de cheltuieli bugetare față de anul 2019 de circa 6,4 mld. lei) și, pe de altă parte, de majorarea preconizată de 40% programată să se aplice de la 1 septembrie 2020 (care generează un plus de cheltuieli bugetare în anul 2020 de 10 mld. lei, corespunzător celor 4 luni de aplicare). Această situație comportă mai multe aspecte ce complică starea bugetului public:
- Majorarea suplimentară de proporții programată pentru 1 septembrie 2020 ar avea loc în contextul unui derapaj bugetar semnificativ deja existent (deficitul bugetar depășind considerabil pragul de 3% din PIB, dincolo de care se poate declanșa PDE). Chiar și fără această măsură, respectiv în condițiile menținerii valorii de 1.265 de lei pentru punctul de pensie pe parcursul întregului an 2020 (ceea ce este echivalent cu o majorare a pensiei medii anuale de circa 8% față de anul 2019), estimarea CF privind deficitul bugetar pentru anul curent este de circa 3,8 – 4,1% din PIB;
- Majorarea cu 40% a punctului de pensie programată pentru 1 septembrie 2020, în condițiile unei inflații prognozate sub 4%, ar echivala, de departe, cu cel mai înalt ritm de creștere reală din ultimii 30 de ani. În ultimii 2 ani și jumătate a fost abandonată abordarea bazată pe reguli în ceea ce privește indexarea punctului de pensie, deși aceasta este cuprinsă în legislație, în favoarea unei abordări discreționare care implică stabilirea de către Guvern în mod arbitrar a valorii punctului de pensie. În opinia CF, abordarea bazată pe reguli prezintă multiple avantaje, în principal asigurarea sustenabilității bugetului asigurărilor sociale de stat în particular și a bugetului general consolidat în general, eliminând totodată riscul practicării unor politici inconsistente în timp, cu rezultate sub optime pe termen lung.
Trei concluzii
- 1. Depășirea considerabilă a pragului de 3% pentru deficitul bugetar, estimată a se fi produs în anul 2019, persistă în anul 2020, precum și pe termen mediu. Deși proiectul de buget pentru anul 2020 are în vedere o reducere a derapajului bugetar, scăderile de impozite operate la scurt timp după adoptarea legii bugetului, precum și slăbiciuni suplimentare ale execuției bugetare pe anul 2019, comparativ cu parametrii aprobați prin cea de-a doua rectificare bugetară, conduc la o probabilă adâncire a dezechilibrului bugetar în anul 2020. Considerând informațiile disponibile în acest moment, CF estimează un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 cuprins între 4,6 – 4,8% din PIB..
- 2. Impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum și al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, implicând o majorare a ponderii cheltuielilor cu asistența socială cu încă 1,85 pp din PIB față de anul curent, și un nivel al deficitului bugetar în jurul valorii de 6% din PIB. În 2022 deficitul ar trece de 7% din PIB.
- 3. Asemenea deficite sunt foarte greu de imaginat ca fiind de acceptat de către piețe și indică nevoia de corecție la timp. În aceste condiții, o corecție către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de altfel și de autorități în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de dificil de realizat. De aceea, nu trebuie să se accepte creșterea deficitelor bugetare, iar consolidarea trebuie să debuteze încă din anul 2020.
Niveluri înalte și în creștere ale deficitului bugetar (admițând că piețele le-ar tolera un timp) ar determina acumularea de datorie publică și vulnerabilizarea masivă a stării finanțelor publice; spațiul fiscal nu ar exista, ceea ce ar conduce la imposibilitatea de a stimula economia în faza de recesiune a ciclului economic și mai mult, în mod inevitabil ar impune corecții fiscale, contribuind la menținerea caracterului pro-ciclic al politicii fiscal-bugetare.
privind nivelul deficitului bugetar pentru anul 2020 se plasează în intervalul 4,6 – 4,8% din PIB, rezultând un ecart față de ținta MFP de 1–1,2 pp din PIB, arată datele i. Consiliul a publicat joi opinia privind Bugetul pe acest an după ce la mijlocul lunii decembrie publicase opinia preliminară. De atunci au mai intrat în vigoare măsuri de relaxare fiscală, iar membrii Consiliului și-au refăcut unele calcule. Per total, imaginea fiscală din actualul Raport arată mai rău.
Ce mai arată Raportul publicat joi:
• Ulterior adoptării proiectului de buget aferent anului 2020, au intervenit o serie de modificări în nivelul taxelor și impozitelor, în principal în sensul reducerii acestora. Cumulat, acestea vor conduce la venituri bugetare mai reduse cu circa 0,5 pp din PIB și la un nivel al deficitului bugetar pentru anul 2020 mai ridicat cu același cuantum;
• Estimarea Consiliului Fiscal privind nivelul deficitului bugetar pentru anul 2020 se plasează în intervalul 4,6 – 4,8% din PIB, rezultând un ecart față de ținta MFP de 1–1,2 pp din PIB; această situație foarte complicată reclamă măsuri suplimentare de consolidare;
• Majorarea programată a punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 ar avea loc în contextul unui derapaj bugetar de proporții deja existent. Chiar fără această măsură estimarea CF privind deficitul bugetar pentru anul curent este de 3,8 – 4,1% din PIB;
• Impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum și al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, estimarea CF privind deficitul bugetar din anul următor fiind de peste 6% din PIB (în lipsa unor măsuri compensatorii). Deteriorarea ar continua și în anul 2022, la peste 7% din PIB.
• În aceste condiții, o corecție către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar apare drept extrem de ambițioasă, problematică și, totodată, este absolut necesară; este greu de imaginat că piețele financiare ar tolera deficite bugetare de o asemenea magnitudine;
• În opinia CF, cu cât corecția bugetară va începe mai târziu, cu atât amploarea măsurilor corective necesare ar fi mai ridicată și implicit costurile economice și sociale ar fi mai însemnate;
• Activismul fiscal/bugetar pentru care se pledează în alte țări din UEși în SUA nu este practicabil în condițiile deficitelor interne și externe mari ale României; notăm aici că leul nu este monedă de rezervă;
Potrivit estimărilor CF,reducerea accizelor la produsele energetice are un impact bugetar, inclusiv cel de la nivelul TVA, de -3,6 mld. lei sau 0,32 pp din PIB, eliminarea supra-impozitării salariaților cu timp parțial de muncă conduce la un minus de încasări din contribuții de asigurări de 1,56 mld. lei sau 0,14 pp din PIB, în timp ce abrogarea unor prevederi din OUG nr. 114/2018 (eliminarea taxei pe activele bancare și a impozitării suplimentare a sectorului energetic) are un impact negativ estimat la 0,1 – 0,15 pp din PIB.
În sensul creșterii veniturilor bugetare a acționat o majorare suplimentară a accizei la țigarete care este anticipată să genereze un plus de încasări de circa 0,7 mld. lei.
Cumulat, aceste măsuri conduc la venituri bugetare mai reduse cu circa 0,5 pp din PIB și, ceteris paribus, la un nivel al deficitului bugetar pentru anul 2020 mai ridicat cu același cuantum.
Rezultatul execuției bugetare aferente anului 2019 va indica foarte probabil o plasare a deficitului bugetar potrivit ESA 2010 în jurul nivelului de 4%, ceea ce creează premise pentru declanșarea procedurii de deficit excesiv. Practic, bugetul pe anul 2020 nu răspunde necesității de a corecta acest derapaj dacă avem în vedere măsurile fiscal-bugetare cuprinse în proiectul de buget și măsurile legislative adoptate la scurt timp după legea bugetului. CF apreciază că nu sunt suficiente măsuri pentru contracararea derapajului bugetar și, mai mult, acesta se adâncește atât în anul 2020, cât și pe termen mediu
Asemenea niveluri înalte ale deficitului bugetar admițând că ar fi tolerate de piețele financiare (ceea ce este o ipoteză „eroică”) conduc la acumularea de datorie publică și la vulnerabilizarea masivă a stării finanțelor publice, spațiul fiscal fiind practic epuizat. Aceasta ar conduce la imposibilitatea de a utiliza pârghia fiscal-bugetarăîn faza de recesiune a ciclului economic și mai mult, foarte probabil, va impune corecții fiscale contribuind la menținerea caracterului pro-ciclic al politicii fiscal-bugetare. Beneficiile generate de aplicarea nenecesară de stimuli fiscali în faza de expansiune rapidă a economiei vor fi depășite de costurile economice și sociale asociate unei eventuale retrageri a acestora în perioada de recesiune.
Un element cu impact major asupra construcției bugetare pentru anul 2020, precum și pentru anii următori este reprezentat de creșterea cheltuielilor aferente bugetului asigurărilor sociale de stat determinată, pe de o parte, de plata la nivelul întregului an a pensiilor majorate cu 15% la 1 septembrie 2019 (care generează un plus de cheltuieli bugetare față de anul 2019 de circa 6,4 mld. lei) și, pe de altă parte, de majorarea preconizată de 40% programată să se aplice de la 1 septembrie 2020 (care generează un plus de cheltuieli bugetare în anul 2020 de 10 mld. lei, corespunzător celor 4 luni de aplicare). Această situație comportă mai multe aspecte ce complică starea bugetului public:
- Majorarea suplimentară de proporții programată pentru 1 septembrie 2020 ar avea loc în contextul unui derapaj bugetar semnificativ deja existent (deficitul bugetar depășind considerabil pragul de 3% din PIB, dincolo de care se poate declanșa PDE). Chiar și fără această măsură, respectiv în condițiile menținerii valorii de 1.265 de lei pentru punctul de pensie pe parcursul întregului an 2020 (ceea ce este echivalent cu o majorare a pensiei medii anuale de circa 8% față de anul 2019), estimarea CF privind deficitul bugetar pentru anul curent este de circa 3,8 – 4,1% din PIB;
- Majorarea cu 40% a punctului de pensie programată pentru 1 septembrie 2020, în condițiile unei inflații prognozate sub 4%, ar echivala, de departe, cu cel mai înalt ritm de creștere reală din ultimii 30 de ani. În ultimii 2 ani și jumătate a fost abandonată abordarea bazată pe reguli în ceea ce privește indexarea punctului de pensie, deși aceasta este cuprinsă în legislație, în favoarea unei abordări discreționare care implică stabilirea de către Guvern în mod arbitrar a valorii punctului de pensie. În opinia CF, abordarea bazată pe reguli prezintă multiple avantaje, în principal asigurarea sustenabilității bugetului asigurărilor sociale de stat în particular și a bugetului general consolidat în general, eliminând totodată riscul practicării unor politici inconsistente în timp, cu rezultate sub optime pe termen lung.
Trei concluzii
- 1. Depășirea considerabilă a pragului de 3% pentru deficitul bugetar, estimată a se fi produs în anul 2019, persistă în anul 2020, precum și pe termen mediu. Deși proiectul de buget pentru anul 2020 are în vedere o reducere a derapajului bugetar, scăderile de impozite operate la scurt timp după adoptarea legii bugetului, precum și slăbiciuni suplimentare ale execuției bugetare pe anul 2019, comparativ cu parametrii aprobați prin cea de-a doua rectificare bugetară, conduc la o probabilă adâncire a dezechilibrului bugetar în anul 2020. Considerând informațiile disponibile în acest moment, CF estimează un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 cuprins între 4,6 – 4,8% din PIB..
- 2. Impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum și al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, implicând o majorare a ponderii cheltuielilor cu asistența socială cu încă 1,85 pp din PIB față de anul curent, și un nivel al deficitului bugetar în jurul valorii de 6% din PIB. În 2022 deficitul ar trece de 7% din PIB.
- 3. Asemenea deficite sunt foarte greu de imaginat ca fiind de acceptat de către piețe și indică nevoia de corecție la timp. În aceste condiții, o corecție către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de altfel și de autorități în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de dificil de realizat. De aceea, nu trebuie să se accepte creșterea deficitelor bugetare, iar consolidarea trebuie să debuteze încă din anul 2020.
Niveluri înalte și în creștere ale deficitului bugetar (admițând că piețele le-ar tolera un timp) ar determina acumularea de datorie publică și vulnerabilizarea masivă a stării finanțelor publice; spațiul fiscal nu ar exista, ceea ce ar conduce la imposibilitatea de a stimula economia în faza de recesiune a ciclului economic și mai mult, în mod inevitabil ar impune corecții fiscale, contribuind la menținerea caracterului pro-ciclic al politicii fiscal-bugetare.
Necesitatea consolidării bugetare trebuie considerată și în corelație cu perspectiva modificării rating-ului suveran, care este menționată explicit drept element cheie în perspectiva evaluărilor viitoare ale agențiilor de profil. În acest context bugetar foarte dificil, inițiative privind reduceri de taxe și impozite, precum și creșteri de cheltuieli nu se justifică, fiind contrare logicii consolidării bugetare. În plus, cu cât corecția bugetară va începe mai târziu, cu atât amploarea măsurilor corective necesare va fi mai ridicată și implicit costurile economice și sociale mai însemnate.
Consolidarea bugetară este esențială pentru consolidarea macroeconomică. Nevoia de corecții bugetare, de consolidare a bugetului public este reclamată nu numai de pericolul intrării sub incidența PDE, cât și de necesitatea de a demonstra că suntem în stare să recâștigăm controlul asupra finanțelor publice; corecțiile induse de piețele financiare sunt mai dureroase decât cele realizate intern și din timp.
Dacă, în ultimii ani, singurul reper funcțional din perspectiva regulilor fiscale naționale și/sau europene a fost reprezentat de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar efectiv, în prezent, și acesta este depășit, iar direcția este de majorare a deviației față de acesta.
Perspectiva plasării României în PDE apare dificil de evitat, iar aceasta ar trebui să îndemne la corecții cât mai grabnice. Balanța riscurilor în legătură cu soldul bugetar aferent anului 2020 este înclinată, în opinia CF, pe partea negativă, respectiv înregistrarea unui deficit bugetar mai ridicat, presiuni suplimentare asupra bugetului putând să apară din: evoluții economice mai nefavorabile la nivel internațional, aplicarea deciziei de 13 dublare a alocațiilor, prorogată până la 1 august, înregistrarea unei creșteri mai alerte a cheltuielilor cu bunuri și servicii.
În sens opus ar putea acționa o reducere a cheltuielilor de investiții, dar este puțin probabil ca această să poată compensa o eventuală manifestare a riscurilor descrise anterior.
În ceea ce privește perspectivele fiscal-bugetare pe termen mediu, considerând politici neschimbate și toleranță (greu de imaginat) din partea piețelor, CF apreciază probabile niveluri ale deficitului bugetar de peste 6% din PIB în anul 2021 și respectiv peste 7% din PIB în anul 2022.
În aceste condiții și având în vedere contextul economic intern și internațional complicat, inclusiv din perspectiva disponibilității și costurilor finanțării, este evidentă necesitatea adoptării cat mai rapide de măsuri corective de amploare, capabile să readucă situația fiscal-bugetară pe o traiectorie sustenabilă, și în conformitate cu regulile fiscale naționale și europene.
